Dictionar Prima pagina | Contact    









   Definitii pentru tare
tare, TÁRE1 adv. 1. Foarte, mult, extrem. ♢ (Pe lânga adjective sau adverbe, ajuta la formarea superlativului). Îti voi ramânea tare recunoscator (ODOBESCU). 2. Cu forta, cu intensitate, cu putere. 3. (Pe lânga verbe ca «a vorbi», «a spune», «a cânta» etc.; în opozitie cu în gând) Cu glas articulat, pentru a fi auzit de cei din jur; (în opozitie cu încet) cu glas ridicat, pentru a se auzi bine sau departe. 4. (În opozitie cu agale, încet etc.) Iute, repede. Prin târg asa mâna de tare... de ti se parea ca zboara iepele (CREANGĂ). – Lat. talem.
tare, TÁRE2, tari, adj. 1. Care are o consistenta solida, care opune rezistenta si nu poate fi usor patruns, strabatut, desfacut, despicat; p. ext. trainic, durabil. ♦ Fortificat, întarit; vârtos. 2. Care este lipsit de elasticitate, care nu se îndoaie (decât cu greu); (despre pânza sau obiecte de pânza) scrobit. ♢ Pânza tare = pânza (cu tesatura rara) foarte apretata, folosita în croitorie. 3. (Despre fiinte sau parti ale corpului lor) Voinic, zdravan, viguros, puternic. ♢ Expr. (A fi) tare de (-o) ureche (sau de urechi) = a nu auzi bine. ♦ Rezistent. 4. (Despre oameni si despre manifestarile lor) Cu vointa ferma, energic, dârz, neclintit. ♦ (Despre colectivitati) Plin de forta, puternic. ♢ Expr. (A fi) tare de fire (sau de inima) = (a fi) curajos, rezistent. ♦ Neînduplecat, neîndurator, nemilos, rau. 5. Care dispune de putere, care constituie o forta, care este stapân pe o situatie. ♦ Care poseda cunostinte temeinice, stapâneste bine o materie de specialitate. 6. (Despre argumente) Convingator, concludent; clar, categoric. 7. (Despre fenomene ale naturii) care se produce, se desfasoara, se manifesta cu violenta. ♢ Vorbe (sau cuvinte) tari = vorbe aspre, grele, jignitoare. 8. (Despre sunete, zgomote) care este emis cu putere, care rasuna pâna departe, se aude bine. 9. (Despre aer) Racoros, rece, taios; p. ext. curat, ozonat. ♦ (Despre mirosuri) Foarte aromat, patrunzator, ametitor, ascutit. 10. (Despre bauturi alcoolice) Care are o concentratie mare de alcool. ♦ (Despre unele substante alimentare, chimice sau medicamentoase) Care are o concentratie mare (si produce un efect puternic). Cafea tare. 11. (Despre culori) Viu, puternic, aprins. – Lat. talem.
tare, TÁRE, tari, adj., adv. I. Adj. 1. Care are o consistenta solida, care opune rezistenta la apasare si nu poate fi usor patruns, strabatut, desfacut, despicat; lipsit de moliciune, solid; p. ext. trainic, durabil. ♦ Care este mai consistent decât în mod obisnuit; vârtos, des; (despre pâine) uscat; (despre oua) rascopt. ♦ Fortificat, întarit. 2. Care este lipsit de elasticitate, care nu se îndoaie (decât cu greu), fara suplete; (despre pânza sau obiecte de pânza) scrobit, apretat. ♢ Pânza tare = pânza (cu tesatura rara) foarte apretata, folosita în croitorie. 3. (Despre fiinte sau parti ale corpului lor) Care are forta sau rezistenta fizica, voinic, robust, viguros, puternic. ♢ Expr. (A fi) tare de(-o) ureche (sau de urechi) = (a fi) surd. 4. (Despre oameni si despre manifestarile lor) Care este în stare sa reziste, sa faca fata încercarilor, cu vointa ferma, energic, dârz, neclintit. ♢ Expr. (A fi) tare de fire (sau de inima) = (a fi) curajos, rezistent. ♦ (Despre colectivitati) Plin de forta, puternic. ♦ Neînduplecat. 5. Care dispune de putere, de autoritate, care este stapân pe o situatie; atotputernic. ♦ Care poseda cunostinte temeinice într-un domeniu; doct, priceput. 6. (Despre argumente) Convingator, concludent; clar, categoric. 7. (Despre fenomene ale naturii) Care se manifesta cu violenta. ♦ Vorbe (sau cuvinte) tari = vorbe aspre, grele, jignitoare, insultatoare, injurioase. 8. (Despre sunete, zgomote) Care este emis cu putere, care rasuna pâna departe, se aude bine. 9. (Despre aer) Racoros, rece, taios; p. ext. curat, ozonat. ♦ Care produce o impresie puternica asupra organelor de simt; patrunzator, intens, ascutit. 10. (Despre bauturi alcoolice) Care are o concentratie mare de alcool. ♦ (Despre unele substante alimentare, chimice sau medicamentoase) Care are o concentratie mare (si produce un efect puternic); p. restr. picant. 11. (Despre culori) Batator la ochi; viu, puternic, intens, aprins. II. Adv. 1. Foarte, mult, extrem, teribil, grozav. ♢ (Pe lânga adjective sau adverbe, ajuta la formarea superlativului) Îti voi ramâne tare recunoscator. 2. Cu forta, cu intensitate, cu putere. 3. (Pe lânga verbe ca "a vorbi", "a spune", "a cânta" etc.) Cu glas articulat, pentru a fi auzit de cei din jur; cu glas ridicat, pentru a se auzi bine sau departe. 4. Iute, repede. – Lat. talem.
tare, Tare ≠ debil, încet, moale, slab, slabanog
tare, TÁRE adj., adv. v. aprig, aspru, barbar, brutal, câinos, crâncen, crud, crunt, cumplit, feroce, fioros, hain, inuman, necrutator, neiertator, neîmblânzit, neînduplecat, neîndurat, neîndurator, nemilos, neomenos, neuman, rau, salbatic, sângeros, violent.
tare, TÁRE adv. v. bine, cumsecade, insistent, staruitor.
tare, TÁRE adj. v. avizat, capabil, competent, fortificat, informat, injurios, insultator, întarit, jignitor, ofensator, pregatit.
tare, TÁRE adj., adv. 1. adj. dur, rezistent, solid, tenace, (pop.) teapan, vârtos. (Un material ~.) 2. adj. v. consistent. 3. adj. v. solid. 4. adj. v. inflexibil. 5. adj. v. apretat. 6. adj. v. uscat. 7. adj. rece, uscat, vechi. (Un coltuc ~ de pâine.) 8. adj. v. rascopt. 9. adj. v. robust. 10. adj. puternic, rezistent, (pop.) pilos. (O femeie ~.) 11. adj. v. tipator. 12. adj. v. viu. 13. adj. v. intens. 14. adj. v. puternic. 15. adv. v. forte. 16. adj. v. patrunzator. 17. adj. v. curat. 18. adj. concentrat, vârtos. (Vin ~.) 19. adv. grabnic, iute, rapid, repede. (Alerga când mai ~, când mai încet.) 20. adv. v. intens. 21. adv. puternic, voiniceste, zdravan. (Trage ~ de funie.) 22. adj. aprig, intens, mare, puternic, strasnic, violent, zdravan. (Un vânt ~.) 23. adv. bine, intens, puternic, vârtos, zdravan. (Ploua ~.) 24. adj. puternic, (înv.) temeinic, (frantuzism înv.) ponderos. (Un stat ~.) 25. adj. v. redutabil. 26. adj. v. energic. 27. adj. v. neclintit. 28. adj. v. convingator. 29. adj. puternic, (livr.) forte (invar.). (Elev ~ la matematica.) 30. adv. v. grav. 31. adv. v. mult. 32. adv. v. mult. 33. adj. v. aspru. 34. adv. v. foarte. 35. adv. extrem, foarte, (prin Bucov.) praci, (înv.) vârtos. (~ de dimineata. ) 36. adv. v. mult. 37. adv. v. foarte.
tare, táre adj. m., f. táre; pl. m. si f. tari
tare, TÁRE1 adv. 1) Extrem de; foarte. 2) Cu putere; cu intensitate. A striga ~. 3) Iute; repede. A alerga ~. /<lat. talis
tare, TÁR//E2 ~i adj. 1) (în opozitie cu moale sau cu slab) Care are o consistenta solida si nu poate fi distrus la actiunea fortelor din afara; dur. Lemn ~. 2) (în opozitie cu mladios) Care este lipsit de flexibilitate; teapan; neflexibil; inflexibil. Bara ~. 3) Care a devenit mai consistent, mai dens. Tencuiala ~. 4) pop. (despre fiinte sau parti ale corpului lor) Care este înzestrat cu mare forta fizica; puternic; voinic. Mâini ~i. 5) (despre persoane sau despre manifestarile lor) Care vadeste caracter puternic; cu vointa ferma. Pozitie ~. ♢ A fi ~ de fire (sau de inima) a nu-si pierde firea în momentele grele. Cei ~i cei care au putere în societate. A fi ~ si mare a fi cu mare influenta; a fi puternic. A se face ~ si mare a face pe grozavul; a se grozavi. A fi ~ pe piata a fi stapân pe situatie. Sus si ~ în gura mare; cu toata convingerea. 6) Care are însusiri pozitive; înzestrat cu calitatile necesare. Elev ~. 7) (despre actiuni, fenomene ale naturii) Care are intensitate mare, sporita. Vânt ~. 8) (despre mirosuri, substante, bauturi etc.) Care are o concentratie mai mare decât cea normala. Aroma ~. 9) (despre aer) Care este racoros; rece. /<lat. talis
tare, táre (-e), adj. – 1. Puternic, robust, viguros. – 2. De temut, influent. – 3. Rezistent, dur, solid. – 4. Aspru, salbatic, rau, primejdios. – 5. Viteaz, voinic. – 6. Care produce o senzatie intensa. – 7. Bun, bine pregatit, care stie mult. – 8. (Adv.) Puternic, cu putere. – 9. (Adv.) Foarte. – 10. (Adv., înv.) Mult, enorm. – Megl. tari, istr. tore. Lat. tālis (Puscariu 1713; REW 8543; Rosetti, I, 173), cf. it. tale, prov., cat., sp., port. tal, fr. tel. Evolutia semantica este curioasa, si a fost explicata prin echivalenta, putin vizibila dintre "un anume cineva" cu "atît de important" (Tiktin), sau prin influenta sl. jak "astfel" si "tare" (Skok, Arch. slaw. Phil., XXXVII, 87; Densusianu, GS, II, 324). De asemenea se poate porni de la comparativul mai tare, care poate ajunge sa însemne "mai important", cf. mai asa, mai acatarii. Cf. atare. Der. tarie, s.f. (forta, putere, vigoare, autoritate; înv., armata, forte; rezistenta; soliditate; înv., fortareata, fortificatie; severitate, rigoare, duritate; gust întepator; usturime, usturatura; energie, curaj; temperament; capacitate; mijloc, centru; esenta, extract; cer, bolta), ultimul sens numai poetic; întari, vb. (a fortifica, a solidifica; a deveni robust, a prinde putere; a confirma; a ratifica); întaritor, adj. (tonic, fortifiant); întaritura, s.f. (fortificatie); tarire, s.f. (înv., forta); tarime, s.f. (soliditate, rezistenta, forta, putere).
  Directoare Web © 2009 dictionar.cc