Dictionar Prima pagina | Contact    









   Definitii pentru revoca
revoca, REVOCÁ, revóc, vb. I. Tranz. 1. A anula, a abroga, a contramanda un decret, un ordin, o dispozitie. 2. A scoate dintr-o functie publica, în baza unui drept legal, pe cineva care a fost numit în aceea functie printr-un act de guvernamânt. – Din fr. révoquer, lat. revocare.
revoca, A revoca ≠ a desemna, a numi
revoca, REVOCÁ vb. a anula, a contramanda. (A ~ un ordin.)
revoca, revocá vb., ind. prez. 1 sg. revóc, 3 sg. si pl. revóca
revoca, A REVOCÁ revóc tranz. 1) (legi, dispozitii oficiale etc.) A declara nul printr-un ordin; a anula; a contramanda; a abroga; a aboli; a infirma. ~ un arest. 2) (ministri sau titulari) A înlatura din functie; a destitui. ~ un amba-sador. ~ un functionar. /<fr. révoquer, lat. revocare
revoca, REVOCÁ vb. I. tr. 1. A anula, a contramanda (un ordin, o lege etc.). 2. A destitui dintr-o functie publica, în baza unui drept legal, pe cineva care a fost numit printr-un act de guvernamânt. [P.i. revóc, 3,6 revoca, conj. revoce. / < fr. révoquer, cf. lat. revocare].
revoca, REVOCÁ vb. tr. 1. a anula, a contramanda (un ordin, un decret etc.) 2. a destitui dintr-o functie publica, în baza unui drept legal. (< fr. révoquer, lat. revocare)
  Directoare Web © 2009 dictionar.cc