Dictionar Prima pagina | Contact    









   Definitii pentru mata
mată, MÁTĂ s. f. produs metalurgic între minereul brut si produsul finit. (< fr. matte)
mata, MATÁ vb. tr. 1. a face mat, a înlatura luciul la pânzeturi sau la fire de matase artificiala. 2. a etansa îmbinarea dintre doua foi de tabla groasa; a stemui. 3. a introduce mortar în rosturi prin batere. (< fr. mater)
mata, MATÁ pron. pers. (Reg. si fam.) Dumneata. [Gen-dat.: matale. – Var.: matále pron. pers.] – Din dumneata.
mâţă, MẤŢĂ, mâte, s.f. 1. (Pop.) Pisica; p. restr. puiul (de sex feminin al) pisicii. ♢ Expr. A prinde (pe cineva) cu mâta în sac = a surprinde, a descoperi pe cineva care cauta sa însele, sa minta. A umbla cu mâta în sac = a umbla cu înselaciuni. (A fi) mâta blânda = (a fi) prefacut, ipocrit, fatarnic. Ca o mâta plouata = a) abatut, descurajat, fara chef; b) rusinat, umilit. A trai (sau a se întelege, a se avea etc. cu cineva) ca mâta cu soarecele (sau cu soarecii, cu câinele) = a fi în relatii foarte proaste cu cineva. (Reg.) A se stupi ca mâtele = a) a fi în relatii foarte proaste cu cineva; b) a se certa, a se insulta. A trage mâta de coada = a fi strâmtorat din punct de vedere material, a o duce greu, a fi sarac, nevoias. A se uita ca mâta în calendar = a nu pricepe nimic, a fi cu totul strain de o problema, de un subiect. (Reg.) A rupe mâta în doua = a fi voinic, energic, curajos. 2. (Depr.) Epitet dat unui animal sau unui om slab, prapadit, jigarit. 3. Nume dat unor obiecte, instrumente, dispozitive etc. cu care se apuca, se prinde, se trage sau se fixeaza ceva. – Probabil formatie onomatopeica. Cf. alb. m i c a.
mâţă, MÂŢĂ s. v. ancora, cracana, patina, papadie, pirostrie, pisica, potâng, tindeche.
mata, MATÁ pron. v. dumneata, dumneavoastra, tu.
mata, matá vb., ind. prez. 1 sg. matéz, 3 sg. si pl. mateáza
mata, matá/matále pr., g.-d. matále
mată, máta s. f., pl. máte
mâţă, mâta s. f., g.-d. art. mâtei; pl. mâte
mâţă, MÂŢ//Ă ~e f. 1) pop. Mamifer carnivor de talie mica, cu blana neteda, cu ochi ageri (care vad si în întuneric), foarte sprinten, cu gheare ascutite retractile; pisica. ♢ A trai ca ~a cu câinele a trai în dusmanie; a nu se împaca. A umbla cu ~a în sac a se ocupa cu lucruri necinstite. ~a blânda zgârie rau se spune despre oamenii în aparenta buni, cu înfatisare inofensiva, dar cu fire plina de venin. A trage ~a de coada a) a duce un trai greu; b) a-si îndeplini obligatiile cu mare greutate, anevoios. ~ blânda om fatarnic. 2) Femela motanului si a unor animale salbatice (a jderului, râsului etc.). 3) rar Obiect (unealta, instrument, dispozitiv) cu care se apuca, se trage sau se fixeaza ceva. /Onomat.
mata, MATÁ pron. pers. reg., fam. Pronume de politete pentru persoana a 2-a singular; dumneata. [G.-D. matale; Var. matale] /Din dumneata
mată, MÁTĂ s.f. Produs metalurgic intermediar între minereul brut si produsul finit. [< fr. matte].
mâţă, mấta sf [At: ANON. CAR. / Pl: mâte / E: pbl fo cf alb mica] 1 (Pop) Pisica (Felis domestica). 2-3 (Prc) Pui (de sex feminin) al pisicii. 4 (Reg; îcs) (De-a) mâta oarba sau de-a mâta Joc de copii Si: de-a baba oarba. 5 (Pop; îcs) (De-a) mâta si soarecele Joc de copii în care jucatorii sunt asezati în cerc, iar doi dintre ei, care îndeplinesc rolul de mâta, respectiv de soarece, se fugaresc în jurul cercului. 6 (Pop; îcs) mâta de vânzare Joc de copii la priveghiul mortului, în care unul dintre jucatori încearca, dupa un anumit sistem, sa vânda celorlalti o mâta reprezentata printr-o lingura. 7 (Pop; îcs) mâta popii Joc de copii nedefinit mai îndeaproape. 8 (Fam; îe) a fi mâta blânda A fi prefacut, ipocrit. 9 (Fam; îe) a fi (ca o) mâta plouata (sau uda) A fi fara chef, abatut. 10 (Îae) A fi rusinat, umilit. 11 (Reg; îe) (A cumpara sau a lua, a fi etc.) mâta-n sac Se spune despre un lucru pe care nu-l poti cunoaste înainte de a intra în posesia lui. 12 (Fam; îe) A umbla (sau a prinde pe cineva) cu mâta-n sac A umbla sau a prinde pe cineva cu înselaciuni. 13 (Fam; îe) A trai (sau a se întelege etc.) ca mâta cu soarecii (sau cu soarecele ori cu câinele) A fi în relatii foarte rele unii cu altii. 14 (Reg; îe) A se stupi ca mâtele A nu se întelege bine. 15 (Îae) A se certa mahalageste. 16 (Pop; îe) A fi învatat ca mâta la lapte A fi rau învatat. 17 (Îae) A avea un obicei prost. 18 (Reg; îe) A pati cinstea mâtei la oala cu smântâna A fi batut. 19 (Reg; îe) A se învârti ca mâta în jurul oalei cu smântâna A da târcoale unui lucru sau unei fiinte care îi place. 20 (Reg; îe) A umbla ca mâta pe lânga laptele fierbinte A dori ceva de care se teme. 21 (Reg; îe) A se învârti ca mâta pe lânga blidul cu pasat A evita sa spuna adevarul. 22 (Reg; îe) A trai ca mâta pe rogojina A o duce rau. 23 (Fam; îe) A trage mâta de coada (sau reg., pe rogojina) A o duce greu din cauza saraciei. 24 (Reg; îe) A nu avea nici mâta la casa A fi foarte sarac. 25 (Reg; îe) A se uita ca mâta la peste A privi cu lacomie. 26 (Fam; îe) A se uita (sau a se pricepe etc.) ca mâta-n calendar A nu pricepe nimic. 27 (Reg; îe) Matura ca mâta Se spune despre un om murdar care îsi ascunde murdariile. 28 (Pfm; îe) A se spala ca mâta A se spala superficial. 29 (Reg; îe) (Taci) sa nu te auda (sau ca te aude) mâta Taci, ca spui minciuni pe care nimeni nu le crede nimeni. 30 (Îae) Baga de seama ce spui. 31 (Reg; îe) A calca în urme de mâta stearpa A fi îndragostit. 32 (Fam; îe) A rupe mâta-n doua A fi voinic. 33 (Îae) A fi energic, hotarât. 34 (Îae) A fi vrednic. 35 (Reg; îae) A se învoi la pret cu cineva. 36 (Reg; îe) A se face mâta A se ghemui ca o pisica la pânda. 37 (Reg; îe) A-i oua si mâta A fi om norocos. 38 (Pfm) Persoana vicleana ca pisica, ipocrita. 39 (Rar; dep) Cal slab, prapadit Vz gloaba, mârtoaga. 40 (Îvr) Blana prelucrata a pisicii. 41 (Îr; pgn) Blana prelucrata a unor animale asemanatoare cu pisica. 42 (Reg; lpl; gmt) Cosite la fete. 43 (Reg; îs) Mâta salbatica Pisica salbatica (Felix silvestris). 44 (Înv; îc) mâta de mare Specie de sarpe cu coada lunga, nedefinit mai îndeaproape. 45 (Reg; îc) mâta-popii Omida mare, paroasa, colorata pe spate în negru-rosiatic, din care iese fluturele Arctia caja Si: omida-urs. 46 (Ent; reg; îac) Cantarida (Lytta vesicatoria). 47-48 (Ent; reg; îac) Câinele-babei (Oniscus murarius si asellus). 49 (Ent; reg; îac) Scolopendra (Oniscus scolopendra). 50 (Ent; reg; îac) Repede (Cicindela compestris) 51 (Pop; îe) A se da de-a mâta-popii A se da peste cap, de-a rostogolul, de-a berbeleacul. 52 (Bot; reg) Mâtisor (4) 53 (Bot; reg) Salcie. 54-55 (Pgn; shp) Creanga (mica). 56 (Bot; reg) Barba ursului (Equisetum arvense). 57 (Bot; reg) Papadie (Taraxacum officinale). 58 Muschi de pe scoarta copacilor. 59 Radacina aeriana a porumbului. 60 (Trs; Ban) Mât (11). 61 (Reg) Botnita pentru vitel. 62 (Pes; reg) Ostie. 63 (Reg) Fiecare dintre cele doua vârfuri ale scoabei. 64 (Reg) Mâner al clestelui de tras cercuri la butoaie, la putini etc. 65 (Reg) Cleste. 66 (Prc) Cârlig al clestelui de tras cercuri la butoaie, la putini etc. 67 (Mar) Broasca în care se fixeaza sfredelul. 68 (Înv) Ancora de nava. 69 (Trs; Ban) Cârlig cu mai multe brate îndoite si ascutite la vârf, cu care se prinde si se scoate un obiect cazut în fântâna. 70 Dispozitiv de siguranta, prevazut cu un fel de gheare, care serveste la prinderea automata a coliviei dintr-o mina, când se rupe cablul. 71 (Reg) Lat de prins pasari. 72 (Reg) Bucata de lemn sau de metal care prinde capriorii unei case sau care leaga diverse parti componente ale unei constructii Vz grinda. 73 (Mol; Buc) Cârlig gros de fier, prins într-o coada de lemn, care serveste la rostogolitul bustenilor împinsi pe uluc. 74 (Trs; Mol) Placa de fier cu unul sau mai multi colti, fixata pe fundul ulucului, pentru a micsora viteza bustenilor împinsi pe uluc. 75 (Reg) Butuc greu, prins cu un capat pe o margine a ulucului si cu cellalt sprijinit pe marginea opusa, având rolul de a micsora viteza bustenilor împinsi pe uluc. 76 (Trs; Mol) Tindeche la razboiul de tesut. 77 (Trs) Oiste. 78 (Reg) Dispozitiv în forma de furca cu doua coarne, aplicat la inima carutei sau a carului, care împiedica vehiculul oprit pe o panta sa de-a înapoi. 79 (Reg) lant sau curea care leaga grindeiul plugului de rotile Si: potâng. 80 (Trs; Olt) Cumpana de care se leaga stavila joagarului. 81 (Trs; Olt) Dispozitiv de fier, în forma de furca, care împinge roata dintata a joagarului. 82 (Trs; Olt la joagar) Grauntar. 83 (Trs; Olt) Coada a furcii joagarului. 84 (Trs; Olt) Roata zimtata a joagarului. 85 (Trs; Olt) Fiecare din tortile care întind pânza joagarului. 86 (Trs; Olt) Fiecare dintre ghearele de fier ale joagarului. 87 (Trs; Olt) Jug de lemn al joagarului. 88 (Reg) Bucata de lemn scobit pe care se învârteste cepul grindeiului la roata morii. 89 (Trs; Mol; mpl) Patina pentru alunecat pe gheata. 90 (Reg) Placa de fier cu colti ascutiti pe care muncitorii forestieri si-o aseaza pe talpa încaltamintei ca sa nu alunece. 91 (Reg) Cârlig de fier cu colti, cu ajutorul caruia muncitorii de la întretinerea liniilor electrice sau de telegraf se urca pe stâlpi. 92 (Mar) Cosulet care are în partea superioara un cerc prevazut cu dinti, cu care pot fi prinse cozile fructelor, la cules. 93 (Reg) Gratar pe care se frige carne. 94 (Trs) Pirostrie pe care se pune un vas la foc. 95 (Reg) Gratar de fier care se pune pe vatra, sub lemnele care ard, cu scopul de a le face sa arda mai bine. 96 (Reg) Dig de proportii reduse. 97-98 (Reg) Firida mica facuta în peretele camarii Si: (reg) mâtoaca(3). 99 (Pop; art.) Dans popular nedefinit mai îndeaproape. 100 (Pop; art.) Melodie dupa care se executa mâta(99).
mata, mata
  Directoare Web © 2009 dictionar.cc