Dictionar Prima pagina | Contact    









   Definitii pentru iesi
ieşi, IESÍ, ies, vb. IV. Intranz. 1. A parasi un loc, o încapere, un spatiu închis, limitat, plecând afara; a trece din interior în exterior. ♢ Expr. A iesi afara = a defeca (2). A-i iesi (cuiva) înainte sau a iesi în calea cuiva = a întâmpina pe cineva. ♦ A se duce, a pleca de acasa. 2. A se ivi, a aparea, a se face vazut sau auzit. ♢ Expr. A iesi în relief = a) a fi mai în afara decât cele din jur, a fi proeminent; b) a se remarca, a se releva. A-i iesi (cuiva) ochii din cap (sau sufletul), se zice când cineva depune un efort extrem de mare. ♦ (Despre semanaturi) A rasari, a creste. ♦ A se naste din..., a-si trage originea; a proveni. 3. A parasi o pozitie, o situatie, o stare; a se desprinde, a se elibera. ♢ Expr. A-si iesi din sarite (sau din fire, din rabdari, din pepeni, din tâtâni, din balamale) = a se enerva foarte tare, a se mânia. ♦ A se abate de la o hotarâre, de la o decizie etc.; a încalca, a nu respecta. 4. A ajunge, a izbuti, a reusi (într-un anumit fel). A iesit primul. ♢ Loc. vb. A iesi biruitor (sau învingator) = a birui, a învinge. ♢ Expr. A-i iesi (cuiva ceva) dupa plac = a-i reusi (ceva cuiva) asa cum a dorit. Cum o iesi, (numai) sa iasa, exprima indiferenta sau resemnarea fata de un rezultat (nefavorabil) asteptat. ♦ A promova, a avansa, a ajunge. A iesit ofiter. 5. A rezulta de pe urma unui efort, a unei activitati etc.; a obtine un câstig material. ♦ (Despre calcule, socoteli) A da rezultat (bun), a se încheia cu o concluzie. 6. A se decolora; a se spalaci. – Lat. exire.
ieşi, A iesi ≠ a intra, a vârî
ieşi, IESÍ vb. 1. a merge, (înv. si pop.) a purcede. (Sa ~ putin în gradina.) 2. a se elibera, a se libera, a scapa. (A ~ din închisoare.) 3. a ajunge, a da. (Drumul ~ în sat.) 4. v. germina. 5. v. aparea. 6. a-i aparea, a-i da. (Copacului îi ~ frunzele.) 7. v. tâsni. 8. a se naste, a proveni. (Ce ~ din pisica soareci manânca.) 9. v. defeca. 10. v. urina. 11. a ajunge, a deveni. (A ~ doctor.) 12. v. aparea. 13. v. decolora. 14. a se ispravi, a se sfârsi, a se termina. (Cum o ~, sa iasa.)
ieşi, IESI interj. afara!, mars!, pleaca!
ieşi, iesí vb. (sil. ie-), ind. prez. 1 sg. si 3 pl. ies, 3 sg. iése, imperf. 3 sg. ieseá; conj. prez. 3 sg. si pl. iása
ieşi, A IESÍ ies intranz. 1) (în opozitie cu a intra) A trece din interior în exterior; a pleca afara; a parasi un spatiu sau un mediu (închis). ~ din cladire. ~ din padure. Ies la plimbare. ♢ ~ cuiva înainte a întâmpina pe cineva. 2) A ajunge undeva. ~ la marginea soselei. ~ primul la finis. ♢ ~ la liman v. LIMAN. 3) A-si face aparitia; a se lasa vazut; a deveni vizibil. Soarele iesi de dupa nori. ♢ ~ la lumina (sau la iveala) a deveni cunoscut. ~ la suprafata a) a deveni vizibil; a aparea; b) a deveni cunoscut. ~ de sub tipar a fi editat; a aparea pe calea tiparului. A nu-i ~ din cap (ceva) a fi urmarit în permanenta (de un gând, de o idee); a fi obsedat. A-i ~ vorbe rele (cuiva) a fi vorbit de rau. 4) A trece de anumite limite. Apa a iesit din maluri. Aluatul a iesit din forma. 5) A-si face aparitia prin crestere. Grâul iese. Copilului i-au iesit dintii. 6) A se trage dintr-un neam oarecare; a fi de o anumita origine; a-si avea obârsia; a proveni; a coborî; a deriva. ~ dintr-o familie de tarani. ♢ ~ din comun a fi neobisnuit. 7) A înceta de a mai fi într-o stare, pozitie sau functie. ~ din directorie. ~ din criza. ♢ A-si ~ din sarite (sau din fire, din rabdari, din tâtâni) a-si pierde calmul; a se enerva. ~ din joc a) a înceta sa mai participe la un joc; b) a nu mai fi partas la o actiune. ~ basma curata a scapa cu bine dintr-o situatie dificila. A-si ~ din minti a) a-si pierde calmul; b) a înnebuni. 8) A rezulta în urma unui efort; a da rezultatul scontat. Scenariul îi iese. ♢ A-i ~ cuiva ceva dupa plac a-i reusi cuiva ceva. Cum va iesi cum va fi. ~ din mâna cuiva a fi realizat de cineva. A-i ~ pe nas v. NAS. 9) (despre calcule, probleme etc.) A fi rezolvat corect; a da rezultatul cerut. 10) A-si pierde culoarea initiala (la spalat, la soare); a se decolora; a se sterge; a se spalaci. Rochia a iesit în apa. /<lat. exire
ieşi, iesí (iés, iesít), vb. – 1. A parasi un loc plecînd afara. – 2. A pleca de acasa, a se duce. – 3. A parasi o pozitie, o situatie dificila. – 4. A se elibera, a scapa. – 5. A se distinge, a se evidentia. – 6. A defeca. – 7. A aparea, a se ivi, a se manifesta. – 8. A se naste, a rasari, a creste. – 9. A proveni, a rezulta. – 10. A se publica, a se face cunoscut. – 11. A parasi, a abandona, a pune capat. – 12. A avea o izbucnire neasteptata. – 13. A întrece masura, a depasi limitele. – 14. (Despre pete) A se sterge, a disparea. – 15. A ajunge la un rezultat, a obtine, a cîstiga ceva. – 16. A se întîmpla, a avea loc, a se produce. – 17. A manifesta anumite calitati. – 18. A juca la un joc de carti cînd vine rîndul cuiva. – 19. A interveni cu o declaratie. – 20. La unele jocuri, a cîstiga. – Var. (înv.) esi. Mr. es, isii, isita; megl. ies. Lat. exῑre (Diez, I, 164; Puscariu 770; Candrea-Dens., 815; REW 3018; DAR), cf. it. escire (calabr. ssi, escere), prov., v. fr. eissir, cat., v. sp. exir. – Der. iesire, s.f. (actiunea de a iesi si rezultatul ei; încetare; parasire; rezultat); iesitura, s.f. (parte iesita în afara, proeminenta); iesitoare, s.f. (înv., iesire, poarta; privata).
  Directoare Web © 2009 dictionar.cc