Dictionar Prima pagina | Contact    









   Definitii pentru epitete
epitet, EPITÉT, epitete, s.n. Determinant expresiv, de obicei cu functiune de adjectiv, pus pe lânga un substantiv. – Fr. épithète (lat. lit. epitheton).
epitet, EPITÉT, epitete, s.n. Determinant expresiv pus pe lânga un substantiv sau pe lânga un verb pentru a scoate în evidenta mai nuantat o trasatura a obiectului sau a actiunii si pentru a da mai multa expresivitate artistica creatiei respective. ♦ Calificativ elogios sau injurios dat cuiva. – Din fr. épithète, lat. epitheton.
epitetic, EPITÉTIC, -Ă, epitetici, -ce, adj. (Despre stil) Care are multe epitete, încarcat cu epitete. – Din fr. épithétique.
hipotipoză, HIPOTIPÓZĂ s. f. figura de stil, constând în zugravirea vie, printr-o acumulare gradata de epitete, a unei întâmplari, a unui obiect. (< fr. hypotypose, gr. hypotyposis)
epitetic, EPITÉTIC adj. 1. (despre stil) încarcat cu epitete. 2. referitor la epitet. (< fr. épithétique)
epitet, epitét s. n., pl. epitéte
epitetic, EPITÉTIC adj. n. 1. (Despre stil) Încarcat cu epitete. 2. Referitor la epitet. [< fr. épithétique].
hipotipoză, HIPOTIPÓZĂ s.f. Figura de stil constând în zugravirea vie, printr-o acumulare de epitete, a unei întâmplari. [Var. ipotipoza s.f. / < fr. hypotypose, cf. gr. hypo – sub, typoo – a fasona].
  Directoare Web © 2009 dictionar.cc