Dictionar Prima pagina | Contact    









   Definitii pentru des
des, DES1- (Înaintea vocalelor si consoanelor sonore, în forma dez-) Element de compunere cu sens privativ, care serveste la formarea unor substantive, a unor adjective si a unor verbe. [Var.: dez-, dis-] – Lat. dis-, fr. des-.
des, DES2, DEÁSĂ, desi, -se, adj. I. 1. (Despre colectivitati sau corpuri compuse din unitati identice) Cu elementele, cu partile componente apropiate, cu intervale foarte mici sau cu foarte putine goluri între parti. ♦ (Despre tesaturi) Ţesut strâns: batut. 2. (Despre partile componente ale unei colectivitati sau unitati) Asezat unul lânga altul sau foarte aproape unul de altul: strâns. 3. (Despre ploaie, ceata, umbra etc.) Compact, dens: de nepatruns. II. 1. Despre întâmplari, fenomene sau actiuni: adesea adverbial) Care se repeta de (mai) multe ori la intervale mici de timp, urmând mereu unul dupa altul: repetat, frecvent. ♦ (Despre miscari care se repeta: adesea adverbial) Repede, iute, grabit. – Lat. densus.
des, Des ≠ rar
des, DES- /DE- /DEZ- pref. "desfacere", "negatie", "intrare, patrundere". (< fr. dés-, dé-, cf. lat. dis)
des, DES adj., adv. 1. adj. v. compact. 2. adj. v. apropiat. 3. adj. batut. (Ţesatura ~.) 4. adj. v. bogat. 5. adj. v. adânc. 6. adj. frecvent, repetat. (Vizite ~.) 7. adv. v. adesea. 8. adj., adv. grabit, iute, rapid. (Respiratie ~; respira ~.)
des, des adj. m., pl. desi; f. sg. deása, pl. dése
des, DES2 adv. 1) În repetate rânduri; de multe ori; deseori; adesea. 2) La distante mici. /<lat. densus
des, DES1 deása (desi, dése) 1) (despre corpuri compuse din elemente de acelasi fel) Care are partile componente foarte apropiate unul de altul. Padure deasa. Pieptene ~. 2) (despre multimi, populatii) Care este numeros într-un spatiu restrâns. 3) (despre tesaturi) Care este tesut strâns. 4) (despre fapte, fenomene, actiuni) Care se repeta de mai multe ori la intervale mici de timp. Respiratie deasa. 5) (despre ploaie, ceata etc.) Care se caracterizeaza printr-un înalt grad de concen-tratie; care este foarte compact; dens. 6) si adverbial(despre miscari care se repeta) Care vadeste iuteala. /<lat. densus
des, des (deása), adj. – 1. Dens, strîns, compact. – 2. (Adv.) Adesea, frecvent. – Mr. ndes, megl. des. Lat. densus (Puscariu 504; Candrea-Dens., 485; REW 2558; Tiktin; Candrea; Scriban); cf., it., sp., port. (denso), fr. (dense). Cele doua sensuri ale cuvîntului rom. apar si în lat. spissus › it. spesso, fr. épais. Este dublet al lui dens, der. densitate, s.f. Der. ades (var. adesea), adv. (frecvent; de multe ori); (a)dese(a)ori, adv. (frecvent, de multe ori); desime, s.f. (densitate; concentratie); desis, s.n. (înv., densitate; padure foarte deasa); deset, s.n. (concentratie), cuvînt ce pare inventat de Cosbuc. Cf. îndesa.
des, des- – Pref. care intra în compunerea a numeroase cuvinte de orice provenienta (lat. desface; sl. despagubi; fr. descentraliza; etc.) pentru a indica o actiune contrarie celei indicate de cuvîntul primitiv. Lat. dĭs-, cf. it. dis-, fr. dés-, sp. des-. Pref. verbal, înca activ. Nu se mentioneaza în continuare decît cuvintele la care este de presupus ca respectiva compunere cu dis- este anterioara rom.; în celelalte cazuri, cf. cuvîntul de baza. Modern se scrie dez- înainte de b, d, l, m, n, r, v. Utilitatea acestei inovatii pare discutabila, iar diferenta de pronuntare a pref., de ex., în descompunere si în desbate, este de nesesizat pentru majoritatea vorbitorilor rom. Este evident, pe de alta parte, ca timbrul Z nu este propriu cons. în discutie, ci introdus de cea urmatoare, si ca grafii ca dezlipi sau dezvoltat nu sînt transcrieri mai fidele decît deslipi sau desvoltat.
  Directoare Web © 2009 dictionar.cc