Dictionar Prima pagina | Contact    









   Definitii pentru coti
coti, COTÍ, cotesc, vb. IV. 1. Intranz. (Despre râuri, drumuri etc.) A schimba directia, a face un cot (I 2); (despre fiinte sau vehicule) a face o cotitura, a parasi drumul drept; a cârmi. ♦ Tranz. (Neobisnuit) A îndrepta în alta directie. ♦ Tranz. A conduce pe cineva pe un drum întortocheat. 2. Tranz. (Rar) A atinge, a lovi cu cotul (I 1) pentru a-si face loc. ♦ Refl. recipr. A-si face semn (reciproc) cu cotul. – Din cot.
coti, COTÍ vb. 1. a cârmi, a vira, (rar) a cârmui, (pop.) a cârni, (Mold.) a cotigi, (înv.) a sovai. (A ~ un autovehicul.) 2. a o lua, a merge. (O ~ la stânga.)
coti, cotí vb., ind. prez. 1 sg. si 3 pl. cotésc, imperf. 3 sg. coteá; conj. prez. 3 sg. si pl. coteásca
coti, A SE COT//Í ma ~ésc intranz. rar A-si face semn (concomitent) cu cotul. /Din cot
coti, A COT//Í ~ésc 1. intranz. 1) (despre ape curgatoare, drumuri etc.) A face un cot; a lua alta directie. 2) (despre fiinte sau vehicule) A-si schimba directia initiala, luând-o într-o parte; a face o cotitura; a întoarce; a cârni. 2. tranz. 1) A îndrepta în alta directie. 2) (persoane) A conduce pe un drum cu multe cotituri. 3) rar A înghionti cu cotul pentru a-si face loc. /Din cot
coti, cóti! (cúti!) interj. (reg.) cuvânt folosit pentru alungarea viteilor.
  Directoare Web © 2009 dictionar.cc