Dictionar Prima pagina | Contact    









   Definitii pentru calauzi
călăuzi, CĂLĂUZÍ, calauzesc, vb. IV. Tranz. 1. A conduce pe cineva pe un drum. 2. A îndruma, a învata, a povatui. ♦ Refl. A se orienta, a se conduce dupa... [Pr.: -la-u-] – Din calauza.
călăuzi, CĂLĂUZÍ vb. 1. a (se) conduce, a (se) ghida, a (se) îndruma, a (se) orienta, (înv.) a (se) povatui. (A ~ pe un drum; dupa ce principii se ~?) 2. v. în-druma. 3. v. ghida. 4. a conduce, a dirija, a ghida, a îndruma, a povatui, a sfatui, (înv.) a drege, a miji, a nastavi. (L-a ~ bine în viata.) 5. a initia, a introduce. (A ~ pe cineva într-un domeniu.)
călăuzi, calauzí vb. (sil. -la-u-), ind. prez. l sg. si 3 pl. calauzésc, imperf. 3 sg. calauzeá; conj. prez. 3 sg. si pl. calauzeásca
călăuzi, A SE CĂLĂUZ//Í ma ~ésc intranz. A avea în imediata apropiere, conformându-se; a se conduce; a se orienta. [Sil. -la-u-] /Din calauza
călăuzi, A CĂLĂUZ//Í ~ésc tranz. 1) A însoti în calitate de calauza. 2) fig. A sustine cu sfaturi, cu recomandatii; a îndruma; a povatui; a sfatui; a învata. [Sil. -la-u-] /Din calauza
  Directoare Web © 2009 dictionar.cc