Dictionar Prima pagina | Contact    









   Definitii pentru broasca
broască, BROÁSCĂ, broaste, s.f. I. Nume dat mai multor animale amfibii din clasa batracienilor, fara coada, cu picioarele dinapoi mai lungi, adaptate pentru sarit, cu gura larga si ochii bulbucati. ♢ Expr. Ochi de broasca = ochi bulbucati. ♢ Compus: broasca-testoasa = nume dat mai multor specii de reptile cu corpul închis într-o carapace osoasa, dintre care unele traiesc pe uscat (Testudo graeca si hermanni), iar altele în apa (Emys orbicularis). II. 1. Compus: broasca-apei = planta erbacee acvatica cu frunze lucioase, cufundate în apa, si cu flori verzui (Potamogeton lucens). 2. Planta arborescenta exotica cu flori mari, galbene si cu frunze groase, cultivata ca planta de ornament (Opuntia ficus indica). III. Mecanism montat la o usa, la un sertar etc., pentru a le încuia cu ajutorul unei chei. – Lat. •brosca.
broască, BROÁSCĂ s. v. cap, capatâna, cioc, sovârf.
broască, BROÁSCĂ s. 1. (ZOOL.; Rana esculenta) (Ban.) mioarca. 2. broasca de iarba (Hyla arborea) v. brotacel. 3. (BOT.; Opuntia ficus indica) (reg.) limba-soacrei, palma-cu-spini. 4. (BOT.) broasca-apei (Potamogeton lucens) = (Munt.) pasa. 5. (TEHN.) (prin Ban.) brava, (prin Transilv.) zar. (~ la usa.) 6. (TEHN.) (reg.) piulita, tigaie. (~ la crângul morii.) 7. (TEHN.) brotac, capatâi. (~ la roata morii.) 8. (TEHN.) (reg.) tigaie. (~ la cepul grindeiului morii.) 9. (TEHN.) tigaie. (~ la scrânciob.) 10. (TEHN.) cap, capatâna. (~ la masa dogarului.) 11. (TEHN.) drug. (~ la masa dulgherului.) 12. (TEHN.) surubelnita, (reg.) gâsca. (~ la teasc.)
broască, broásca s. f., g.-d. art. broástei; pl. broáste
broască, BROÁ//SCĂ3 ~ste f. Planta decorativa exotica, cu frunze groase si cu flori mari, galbene. [G.-D. broastei; Sil. broas-ca] /<lat. brosca
broască, BROÁ//SCĂ2 ~ste f. Încuietoare montata la o usa, la un sertar etc., care se încuie si se descuie cu ajutorul unei chei. [G.-D. broastei; Sil. broas-ca] /<lat. brosca
broască, BROÁ//SCĂ1 ~ste f. 1) Animal amfibiu, fara coada, cu gura larga si ochii bulbucati, cu picioarele din urma mai lungi, adaptate pentru sarit. ♢ ~ râioasa broasca nocturna cu pielea acoperita cu negi, din care, la primejdie, se elimina un lichid iritant. ~ verde brotac. ~-testoasa reptila (terestra si acvatica), având corpul acoperit cu o carapace osoasa, sub care îsi poate trage capul si picioarele în caz de primejdie. Ochi de ~ ochi bulbucati. (A fi) plin de noroc ca ~sca de par se spune despre cineva, caruia nu-i merge în viata. Când a face ~ par nicicând; niciodata. 2) pop. Umflatura sub pielea gâtului; scrofula. [G.-D. broastei; Sil. broas-ca] /<lat. brosca
broască, broásca (-ste), s.f. – 1. Animal amfibiu batracian. – 2. Nopal (Opuntia ficus indica). – 3. Broscuta (sublinguala). – 4. Încuietoare la usa; gaura cheii. – 5. Rindea lunga. – 6. Clin. – 7. Piese, organe sau parti ale unor ansambluri determinate, care servesc la sustinerea altor piese, cum sînt suportul axei rotii hidraulice; capitelul coloanelor, în constructiile specifice. – Mr. broasca, megl. broasca "broasca testoasa". Lat. •brosca (Puscariu 221; REW 1329; Candrea-Dens., 183; DAR); cf. alb. breskë, it. rospo (mil. arezz. brosco), ladin. rusk. Cuvîntul a fost considerat la început autohton (Miklosich, Slaw. Elem., 8; Cihac, II, 714), sau der. din gr. βρόθαϰος (Cretu 309). Pentru evolutia semantica de la "broasca" la "încuietoare", cf. Rohlfs, Quellen, 52 si Iordan, BF, VI, 169; imaginea broscutei este proprie si sp., ca si fr. grenouillette, it. ranella. Din rom. a trecut în ngr. μπράσϰα (Meyer, Neugr. Studien., 77; Murnu 36), sas. bruaskë. Der. broscan, s.m. (broasca); broscanesc, adj. (de broaste); broscar, s.m. (porecla data persoanelor care manînca broaste); broscarie, s.f. (apa cu multe broaste); broscarime, s.f. (cantitate de broaste); broscas, s.m. (tîmplar, dulgher); broschita, s.f. (broderie cu fire în culori); broscoaica, s.f. (broasca); broscoi, s.m. (broasca; copil mic mucos; Arg., pistol); broscos, adj. (care are broaste din belsug); brostesc, adj. (de broaste); brosteste, adv. (ca broastele); brostet, s.n. (cantitate de broaste).
broasca, broasca
  Directoare Web © 2009 dictionar.cc