Dictionar Prima pagina | Contact    









   Definitii pentru bate
bate, BÁTE, bat, vb. III. I. 1. Tranz. si refl. A (se) lovi, a (se) izbi repetat si violent (cu palma, cu pumnul, cu batul, cu biciul etc.) A bate peste obraji, peste gura, peste picioare. A bate la palma, la talpi, la spate. A bate în cap. ♢ Expr. (Tranz.) A fi batut în cap = a fi îndobitocit de loviturile primite în cap. Batut în cap = prost, nebun, ticnit. (Refl.) A se bate cu pumnii în piept = a se mândri, a se fuduli; a face caz de ceva. ♦ Tranz. A atinge, a lovi usor cu palma umarul, mâna sau spatele cuiva spre a atrage atentia, a-l reconforta sau a-i arata bunavointa; a lovi în acelasi fel o parte a corpului unui animal spre a-l linisti sau a-l mângâia. ♢ Expr. A bate pe cineva la cap sau a bate capul cuiva = a cicali, a plictisi pe cineva cu vorba. (Refl. recipr.) A se bate pe burta cu cineva = a fi într-o intimitate familiara cu cineva. A bate palma (sau, arg., laba) cu cineva = a da mâna cu cineva; p. ext. a încheia cu cineva o tranzactie, dând mâna cu el în semn de învoiala. 2. Tranz. A învinge un adversar într-un joc, la un concurs (sportiv); a birui un dusman în lupta, în razboi. ♢ Expr. A bate un record (sportiv) = a depasi un record (sportiv). ♦ Refl. A se lupta, a se razboi. ♢ Loc. vb. (Refl. recipr.) A se bate în duel = a se duela. ♢ Expr. A se bate cap în cap = a fi în opozitie, în contradictie, a nu se potrivi. Se bate ziua cu noaptea = se lumineaza de ziua sau amurgeste. 3. Tranz. A lovi, a izbi repetat (cu un instrument potrivit) un obiect, un material etc. în diverse scopuri. Gospodina bate covoarele. Bate fierul pâna-i cald. ♢ Loc. vb. (Fam.) A bate la masina = a dactilografia. A bate la ochi = a frapa (1). ♢ Expr. A bate bani = a fabrica monede de metal. A bate moneda = a) a fabrica monede de metal; b) a insista asupra erorii cuiva, în defavoarea lui. A bate toba = a spune peste tot un secret (intim) încredintat de cineva. A bate o carte = a juca o carte de joc. A bate tactul (sau masura) = a lovi (usor) un obiect cu mâna sau a imita lovirea lui în ritmul unei bucati muzicale sau al unui vers. A bate mult drum (sau multa cale) = a parcurge o distanta lunga. A bate podurile = a vagabonda. A bate (pasul) pe loc = a nu realiza nici un progres într-o actiune, a nu înainta într-o problema. A bate câmpii = a spune cu totul altceva decât ceea ce se discuta, a divaga, a vorbi aiurea. ♦ A fixa un obiect tintuindu-l de ceva. A batut tablourile pe pereti. Batuse capacul lazii în cuie. ♦ A freca învârtind si lovind de peretii unui vas. Batem albusurile pâna se fac spuma. Bate untul în putinei. ♦ A freca, a apasa producând basici, rani sau bataturi. Ma bate un pantof. ♦ (La razboiul de tesut) A presa cu spata firele din bateala. II. Intranz. 1. A izbi în ceva facând zgomot; a ciocani (la poarta, la usa, la fereastra). Valurile bat de zidurile cetatii. Cine bate oare la fereastra mea? ♢ Expr. A bate la usa cuiva = a veni la cineva spre a-i cere un ajutor material. A bate din picioare = a tropai. A bate din (sau în) palme = a aplauda. A bate din gura degeaba (sau în vânt) = a vorbi în zadar, a trancani. 2. A face o miscare (relativ regulata). ♢ Expr. A bate din aripi = (despre pasari) a face miscarea de zbor lovind aerul cu aripile. A bate matanii = a îngenunchea si a atinge fruntea cu pamântul de mai multe ori la rând, în semn de pocainta sau de cucernicie. ♦ (Despre organe sau parti ale corpului omenesc) A avea pulsatii ritmice; a palpita, a zvâcni. Îi bate inima de frica. Îmi bat tâmplele. ♢ Refl. Mi se bate ochiul drept. ♦ (Despre un motor sau un organ de motor) A functiona dereglat, scotând zgomote anormale. 3. (Despre arme de foc) A trage, a trimite proiectilul pâna la o anumita distanta, pâna într-un anumit punct. O pusca veche care nu mai batea decât la 100 de pasi. ♦ (Înv.) A bombarda. ♦ (Reg.; despre câini) A latra. ♦ Intranz.si tranz. (Despre astri) A atinge (ceva) cu razele. Pune-ti palaria, sa nu te bata soarele la cap. ♦ (Despre ape) A se izbi (de maluri etc.). 4. A face aluzie critica la ceva. Bate în ciocoi. ♢ Expr. A-si bate joc de cineva (sau de ceva) = a) a lua în derâdere pe cineva; b) a necinsti, a viola o fata, o femeie. 5. (Despre vânt) A sufla. 6. (Despre ploaie, grindina, bruma) A cadea (lovind) peste semanaturi, livezi etc. 7. (În expr.) A bate în retragere = a) a se retrage din lupta; b) a retracta cele spuse mai înainte. 8. (Despre culori) A se apropia de..., a avea o nuanta de... Bate în albastru. III. Intranz. si tranz. A emite zgomote ritmice care indica ceva. ♦ (Înv.; despre telegraf) A emite tacanitul prin care se transmit mesajele telegrafice. ♢ Expr. (Tranz.) A bate o telegrama (sau o depesa) = a da, a transmite o telegrama. ♦ (Despre un clopot, un ceasornic, despre toaca etc.) A emite sunete ritmice cu o anumita semnificatie. – Lat. batt(u)ere.
bate, A bate ≠ a se opri
bate, BÁTE vb. v. ajunge, aspira, bombarda, castra, colinda, cutreiera, dori, framânta, hamai, jindui, jugani, latra, nazui, parcurge, pofti, pretinde, râvni, scopi, steriliza, strabate, tinde, tinti, urmari, veni, visa, viza, vântura, zbate, zbuciuma, zvârcoli.
bate, BÁTE vb. 1. a atinge, a lovi, (pop. si fam.) a mustrului, (reg.) a meci, a murseca, a toroipani, (fam.) a chelfani, a ciomagi, (fig. si adesea glumet sau ir.) a aghesmui, a altoi, a barbieri, a croi, a freca, a îmblati, a mângâia, a mânji, a netezi, a peria, a pieptana, a scarmana, a scarpina, a târnosi, a târnui, (arg.) a cafti, a mardi. (Cine te-a ~?) 2. v. izbi. 3. v. lovi. 4. v. ciocani. 5. v. batatori. 6. a se lovi, a se strivi, a se zdrobi, (reg.) a se meci. (Fructele s-au ~.) 7. v. facalui. 8. v. roade. 9. (înv.) a semna. (~ moneda.) 10. v. birui. 11. v. izbândi. 12. v. întrece. 13. v. lupta. 14. a se întrece, a se lupta, a se masura. (Hai sa ne ~ în lupta dreapta.) 15. a dangani, a suna, (prin Ban.) a zvoni. (~ clopotul la biserica.) 16. v. palpita. 17. v. sufla. 18. a trage. (Arma ~ departe.) 19. v. pedepsi. 20. v. lumina.
bate, báte vb., ind. prez. 1 sg. si 3 pl. bat, 1 pl. bátem, 2 pl. báteti, imperf. 3 sg. bateá; conj. prez. 3 sg. si pl. báta; imper. (neg.) 2 sg. (nu) báte, 2 pl. (nu) báteti; part. batút
bate, A SE BÁTE ma bat intranz. 1) A se lovi repetat (si concomitent) unul pe altul; a se lua la bataie. ♢ A se da batut a se lasa învins; a ceda. ~ cap în cap a se contrazice; a fi diametral opus. ~ cu pumnii în piept a) a se mândri; a se fuduli; b) a se lovi în piept în semn de suparare sau de pocainta. 2) A se lupta cu arme; a se razboi. /<lat. batt[u]ere
bate, A BÁTE bat 1. tranz. 1) A da lovituri (cu palma, cu pumnul, cu batul, cu biciul etc.) unui om sau unui animal. ~ calul sa mearga. ~ peste obraji. ♢ ~ mar a bate foarte tare (pe cineva). ~ palma cu cineva a da mâna cu cineva pentru a cadea de acord într-o tranzactie. Batut în cap prost, ticnit. ~ capul cuiva (sau ~ pe cineva la cap) a cicali; a necaji întruna pe cineva. A-si ~ capul cu ceva a-si framânta mintea. ~ la ochi a atrage atentia; a fi suspect. A-si ~ gura degeaba (sau în vânt) a vorbi în zadar. A-si ~ joc de cineva a necinsti pe cineva; a batjocori pe cineva. A-l ~ pe cineva gândul (sau mintea) a se gândi insistent la ceva. 2) A lovi repetat un obiect, un material cu un instrument în diverse scopuri (pentru a-l prelucra, a-l ascuti, a-l înfige în ceva etc.). ~ frisca. ♢ Bate fierul pâna-i (sau cât îi) cald actioneaza pâna nu-i târziui. ~ bani a fabrica monede. 3) A înfrânge într-o lupta sau într-o întrecere; a birui; a învinge. 4) A lovi usor cu palma umarul, spatele cuiva, pentru a-i atrage atentia sau pentru a-i arata bunavointa. 5) (toba, toaca etc.) A face sa rasune. ♢ ~ toba a raspândi zvonuri; a nu pastra secret. 6) (covoare, haine etc.) A curata de praf (lovind repetat cu un bat, cu batatorul etc.). 7) (suprafete, terenuri etc.) A îndesa pentru a face drept si neted; a batatori; a batuci; a tapsi. 8) A lovi ca sa cada de pe copac. ~ nucile. ♢ ~ tactul (sau masura) a marca tactul unei bucati muzicale prin lovirea usoara a unui obiect cu mâna. ~ drumurile (sau podurile) a umbla fara rost; a hoinari; a vagabonda. ~ pasul pe loc a nu realiza nici un progres într-o actiune. ~ câmpii a vorbi fara nici o legatura logica; a vorbi aiurea. ~ matanii a face matanii. 9) (la razboiul de tesut) A presa cu spata firele de bateala. 2. intranz. 1) A lovi o data sau repetat în ceva (la poarta, la usa etc.). ~ la fereastra. ♢ ~ la usa cuiva a veni la cineva spre a-i cere ajutor material. 2) A lovi, a misca repetat o parte a corpului. ~ din picioare. ♢ ~ din palme a aplauda. Cât ai bate din palme foarte repede, într-o clipa. ~ din picior a) a lovi cu piciorul în pamânt; b) a se rasti; a porunci. ~ din buze a ramâne înselat în asteptarile sale. 3) (despre ploaie, grindina, bruma) A cadea (facând stricaciuni în agricultura). 4) (despre vânt) A purta curentii de aer; a sufla. 5) A face aluzie (critica) la ceva. 6) (despre inima, puls) A-si intensifica bataile; a se misca neregulat (din cauza unei emotii, a unui efort sau a unei boli); a palpita; a zvâcni. 7) (despre clopote, ceasornice etc.) A emite sunete ritmice. 8) reg. (despre câini) A scoate sunete caracteristice speciei; a hamai; a latra. 9) (despre Soare, Luna) A atrage cu razele, raspândind lumina, caldura. 10) (despre armele de foc) A trimite proiectilul pâna într-un anumit loc. 11) (despre culori) A avea o nuanta de ... /<lat. batt[u]ere
bate, báte (batút, út), vb. – 1. A da lovituri, a lovi, a izbi. – 2. A ciocani în usa. – 3. A lovi cu ciocanul, a ciocani. – 4. A scoate moneda. – 5. A scutura cu putere grînele, a treiera. – 6. A ciomagi, a da cu parul. – 7. A lovi cu batatorul rufele pentru a le spala. – 8. A tese. – 9. A amesteca, a face cartile de joc. – 10. (Înv.) A tipari. – 11. A doborî, a culca la pamînt. – 12. A încrusta, a face marchetarie. – 13. A strabate, a merge în recunoastere. – 14. A vizita. – 15. A lovi în pamînt. – 16. A lovi un instrument muzical de percutie. – 17. A cînta (la un instrument), a produce un sunet ritmic. – 18. A latra. – 19. A palpita, a pulsa. – 20. A tine tactul. – 21. A rani, a face rau. – 22. A bombarda; a agresa cu armele. – 23. A atinge, a ajunge la. – 24. A cadea peste ceva. – 25. (Despre vînt) A sufla. – 26. (Despre ploaie si mai ales despre grindina) A cadea. – 27. A pedepsi, a da lovituri. – 28. A se îndrepta spre, a o apuca într-o anumita directie. – 29. A tinde spre, a semana cu ceva. – 30. A se lupta, a participa la o batalie sau bataie. – 31. A da lovituri cu ceva, a palmui; a biciui. – 32. A învinge, a birui, a iesi victorios. – 33. A fi mai mult, a valora mai mult. – 34. A se împerechea calul cu iapa. – 35. (Refl.) A face oua, a depune ouale. – 36. A-si bate joc, a batjocori, a zeflemisi, a rîde de cineva. – Mr. bat (batire), megl. bat, istr. bǫtu. Lat. battĕre, din clasicul battuĕre (Diez, I, 59; Puscariu 192; REW 996; Candrea-Dens., 144; DAR)s cf. it. battere, prov. batre, fr. battre, sp. batir, port. bater. Multe din sensurile rom. sînt romanice, cf. it. batter moneta (4), batter il grano (5), batter la cassa (18), batter l’ore (18), batter la strada (13), gli batte il cuore (20), il sole batte (25). Multe din aceste întrebuintari sînt proprii si fr. si altor limbi romanice. În gal. din Lubián, bater are acceptiile 19 ("a palpita, a pulsa") si 2 ("a ciocani în usa"). Pentru lapte batut, cf. lat. batuta "lac pressum" (Du Cange; Castro 175) si fr. lait battu. Expresia a-si bate joc "a batjocori" este greu de explicat semantic, cf. batjocura; apropierea de fr. s’en battre les fesses (Spitzer, Dacor., IV, 669) este ingenioasa, dar neconvingatoare. Der. batalie, s.f. (nicovala portativa), cu suf. ca în tocalie, tacalie; batator, adj. (care bate); batator, s.n. (bat, în special cel cu care se bate laptele); batatoare, s.f. (lopatica, mai; melita; perie de tipografie); batatarnic, s.n. (planta, Senecio crucifolius); batatori, vb. (a tasa, a batuci; a face bataturi); batatura, s.f. (lovitura; pulsatie, batatorit; îngrosare a pielii palmelor sau talpilor; ograda; urzeala), pentru a carui formare cf. lat. med. battetura "bataie" (Bull Du Cange, V, 105); bataus, s.m. (persoana careia îi place sa se bata; scandalagiu); bateala, s.f. (urzeala; lopatica la razboiul de tesut; titirez de moara); bateliste, s.f. (rar, teren plan; loc expus); batiste, s.f. (ograda); batuci, vb. (a tasa pamîntul; a face bataturi); batuceala, s.f. (actiunea de a batuci); batucel, s.m. (musca de cal); batuta, s.f. (joc popular tipic); batalau, s.n. si m. (mai; servitoare a spalatoreselor; barbat afemeiat, desfrînat), der. cu suf. -lau, ca fatalau "hermafrodit", de la fata, sdrangalau "amorez", pularau "barbat desfrînat, cu înclinatii de priapism". Este utila, prin urmare, explicatia data de Diez, Gramm., I, 128, bazata pe gr. βάταλος (cf. împotriva, Cihac, II, 124). Sensul de "afemeiat" pare a proveni de la acela de "servitoare a spalatoreselor", considerata aici ca simbol priapic; si poate si de la sensul 35 al vb. a bate, uz cu totul explicabil, în lumina sensului 20, si pe care Giuglea, Dacor., III, 618, îl considera în mod inutil, înca pentru gr. βατεύω.
  Directoare Web © 2009 dictionar.cc