Dictionar Prima pagina | Contact    









   Definitii pentru adresa
adresa, ADRESÁ, adresez, vb. I. Refl. si tranz. 1. A (se) îndrepta (cu) vorba catre cineva. 2. A (se) îndrepta catre o persoana, o institutie etc. (cu) o invitatie, o cerere etc.; a face apel la... ♦ Tranz. A scrie adresa pe o scrisoare, pe un pachet etc. – Din fr. adresser.
adresă, ADRÉSĂ, adrese, s.f. 1. Indicatie (pe scrisori, pe colet etc.) cuprinzând numele si domiciliul destinatarului. ♦ Date care indica domiciliul unei persoane. ♢ Expr. (A spune, a vorbi etc. ceva) la adresa cuiva = (a spune, a vorbi etc. ceva) cu privire la cineva. A gresi adresa = a) a nimeri în alt loc sau la alta persoana decât cea indicata; b) (fam.) a avea o parere gresita despre cineva sau ceva, a se însela asupra cuiva. 2. Comunicare oficiala facuta în scris de o organizatie, o institutie etc. 3. (Inform.) Expresie (numerica) pentru localizarea informatiei în memorie (3). – Din fr. adresse.
adresă, ADRÉSĂ s. (înv.) mehtup. (~ exacta a cuiva.)
adresa, ADRESÁ vb. 1. v. înainta. 2. v. expedia.
adresa, adresá vb. (sil. -dre-), ind. prez. 1 sg. adreséz, 3 sg. si pl. adreseáza
adresă, adrésa s. f. (sil. -dre-), g.-d. art. adrései; pl. adrése
adresă, ADRÉS//Ă ~e f. 1) Date privind locul (strada, numarul casei, apartamentului) unde este domiciliat cineva. A schimba ~a. Birou de ~e institutie care comunica la cerere adresa persoanelor dintr-o localitate. 2) Indicatie pe scrisori, colete etc. cuprinzând numele si domiciliul destinatarului. 3) Scrisoare oficiala. ~ de salut urare omagiala din partea unei organizatii, unui colectiv etc. [G.-D. adresei] /<fr. adresse
adresa, A SE ADRES//Á ma ~éz intranz. 1) A se îndrepta cu vorba catre cineva (pentru a întreba, a cere o explicatie etc.). 2) A înainta o adresa (o cerere, o scrisoare oficiala etc.). /<fr. adresser
adresa, A ADRES//Á ~éz tranz. 1) (scrisori, plicuri, pachete etc.) A prevedea cu adresa. 2) (cereri, solicitari etc.) A trimite direct; a orienta catre cineva. /<fr. adresser
adresă, ADRÉSĂ s.f. ~ 3. (Inform.) Simbol, cuvânt, cod care indica locul din memoria unei masini electronice unde se înregistreaza o informatie. 4. Dexteritate, îndemânare.
adresa, ADRESÁ vb. I. 1. tr. A trimite direct (cuiva) o scrisoare, o cerere, o plângere. 2. tr. A scrie titlul sau adresa (pe o cerere sau pe o scrisoare). 3. refl. A-si îndrepta cuvântul catre cineva, a vorbi cuiva; a face apel la... [P.i. -sez. / < fr. adresser].
adresă, ADRÉSĂ s.f. 1. Indicatie a numelui si a domiciliului unei persoane. ♦ Indicatie, mentiune pe scrisori, colete etc., care contine numele si domiciliul destinatarului. ♢ Adresa bibliografica = totalitatea datelor de aparitie a unei carti; la adresa cuiva = cu privire la cineva. 2. Comunicare oficiala în scris facuta de o institutie, o organizatie etc. 3. Îndemânare, pricepere. 4. (Cib.) Expresie (numerica) indicând o sursa sau o destinatie a informatiei ce urmeaza sa fie înregistrata de o masina cibernetica. [< fr. adresse].
adresa, ADRESÁ vb. I. tr. 1. a trimite direct o scrisoare, o cerere. 2. a scrie adresa (pe o cerere, pe o scrisoare). II. refl. a-si îndrepta cuvântul catre cineva; a face apel la. (< fr. adresser)
adresă, adrésa (adrése), s.f. – Indicatie cuprinzând numele si domiciliul cuiva. < Fr. adresse. – Der. adresa, vb., din fr. adresser; adresant, s.m. (destinatar), cf. germ. Adressant.
adresa, adresa skype
  Directoare Web © 2009 dictionar.cc