Dictionar Prima pagina | Contact    









   Definitii pentru a adia
aburi, ABURÍ, aburesc, vb. IV. 1. Tranz. si refl. A (se) acoperi cu picaturi fine provenite din condensarea aburilor (1). 2. Intranz. A scoate, a produce aburi (1). 3. Refl. (Rar) A se aprinde, a se înrosi, a se îmbujora (la fata). 4. Tranz. Fig. A atinge usor (ca o suflare). ♦ Intranz. (Rar; despre vânt) A adia. – Din abur.
pleuropneumonie, PLEUROPNEUMONÍE, pleuropneumonii, s.f. Pneumonie care afecteaza si pleura adiacenta zonei pulmonare bolnave. [Pr.: ple-u-ro-pne-u-] – Din fr. pleuropneumonie.
tărăgăna, TĂRĂGĂNÁ, taraganez, vb. I. 1. Tranz. A amâna de pe o zi pe alta rezolvarea unei probleme, începerea sau terminarea unei actiuni etc.; a face sa se prelungeasca, sa se întârzie o actiune, o solutionare. ♦ A merge încet, anevoie, târându-si picioarele. ♦ A vorbi rar, lungind silabele. 2. Refl. impers. (Despre vreme, timp) A dura, a se prelungi. 3. Intranz. (Reg.) A cânta alene, cu jale, a doini. ♦ (Despre vânt) A adia. [Var.: taragaiá, traganá vb.I, taraganí vb.IV] – Din tragana ("a trage" <lat. pop.).
mângâia, MÂNGÂIÁ vb. 1. a alinta, a dezmierda, (pop. si fam.) a giugiuli, (pop.) a dragosti, (reg.) a adia, a guguli, a madari, a milui, a nineri, (prin Ban. si Transilv.) a baia, (înv.) a maguli. (Îl ~ cu duiosie pe obraz.) 2. v. consola. 3. v. bucura.
degajament, DEGAJAMÉNT s. n. 1. încapere care serveste ca spatiu de comunicare între încaperile unui apartament, ale unei cladiri publice. 2. incinta adiacenta scenei unui teatru sau platou de filmare destinata depozitarii si remontarii decorurilor. (< fr. dégagement)
adiere, ADIÉR//E f. Suflare usoara de vânt; boare. ~ea primaverii. /v. a adia
adia, A ADIÁ pers. 3 adíe intranz. 1) (despre vânt) A sufla lin; a aburi. 2) (despre mirosuri, miresme) A se raspândi câte putin. 3) fig. (melodii, cântece) A cânta încet si fara cuvinte, ca pentru sine; a fredona; a murmura; a îngâna. 4) reg. A aminti printre altele; a pomeni. [Sil. -di-a] /<lat. adiliare
aburi, A ABUR//Í ~ésc 1. tranz. A face sa se abureasca. 2. intranz. 1) A scoate aburi. Câmpia ~este. 2) rar (despre vânt) A sufla lin; a adia. /Din abur
tărăgăna, A TĂRĂGĂN//Á ~éz 1. tranz. 1) (lucrari, actiuni) A amâna de azi pe mâine, nerealizând; a tergiversa. ♢ ~ mersul (sau pasii) a merge alene, târându-si picioarele. ~ vorba (sau cuvintele) a vorbi rar, lungind fiecare silaba. 2) A face sa se taraganeze. 2. intranz. 1) A cânta tânguitor, cu jale. 2) (despre vânt) A bate usor; a sufla lin; a adia; a aburi. /cf. a trage
adiabată, ADIABÁTĂ s.f. (Fiz.) Curba care indica într-un grafic transformarea adiabatica suferita de un fluid. [Pron. -di-a-. / < germ. Adiabate].
adiabată, ADIABÁTĂ s. f. curba care reprezinta grafic transformarea adiabatica. (< fr. adiabate)
subducţie, SUBDÚCŢIE s. f. scufundare a crustei oceanice sub o placa litosferica adiacenta. (< fr. subduction)
olori, OLORÍ, pers. 3 oloreste, vb. IV. Intranz. (Reg., despre vânt) A bate încet si neregulat; a adia.
  Directoare Web © 2009 dictionar.cc