Dictionar Prima pagina | Contact    









   Definitii pentru Putina vreme
abia, ABIÁ adv. 1. (Modal) Cu greu, cu greutate; anevoie. 2. (Cantitativ, intensiv) foarte putin, aproape de loc. 3. (Temporal) De foarte putina vreme; de îndata ce, numai ce; chiar atunci, tocmai. 4. Cel putin; macar, barem. – Lat. ad vix.
ieri, IERI adv. 1. În ziua precedenta (fata de cea în curs); în ajun. ♢ Ieri-noapte (sau -dimineata, -seara etc.) = în noaptea (sau dimineata, seara etc.) premergatoare celei de astazi. De azi, de ieri sau de ieri, de alaltaieri = de curând, de putina vreme. Mai (sau ca) ieri-alaltaieri sau mai (ori ca) ieri = de curând, zilele trecute. ♢ Expr. A cauta ziua de ieri = a cauta ceva ce nu mai exista, ce nu mai poate fi gasit. 2. În trecut (de obicei în trecutul apropiat). – Lat. heri.
fraged, FRÁGED, -Ă, fragezi, -de, adj. 1. (Despre plante) Crescut de putina vreme; tânar, crud. ♦ (Despre legume, carne etc.) Care provine de la plante sau animale tinere, fierbe repede si se farâma usor cu dintii. ♦ (Despre culoarea verde) Ca a plantelor tinere; delicat. 2. (Despre fiinte) Tânar; gingas, plapând. ♢ Vârsta frageda = vârsta copilariei. Tinerete frageda = epoca în care cineva este foarte tânar. ♦ (Despre obraji, mâini) Cu pielea fina, delicata. – Din lat. •fragidus (= fragilis).
proaspăt, PROÁSPĂT, -Ă, proaspeti, -te, adj. (Despre alimente sau produse alimentare) Pregatit sau recoltat recent; p. ext. care n-a fost supus unui procedeu de conservare. ♦ (Despre plante) Cules, rupt de curând; neofilit. 2. Fig. Tânar, fraged. ♦ Care are sau care pastreaza calitati de stralucire, de vitalitate, de tinerete, care exprima tinerete, sanatate etc. 3. Care exista sau a luat fiinta de putina vreme, care a fost facut, creat etc. de curând; de data recenta, nou. ♢ Loc. adv. (Reg.) Din proaspat = de curând. ♦ (Despre oameni) Care se afla într-o anumita situatie sau care are o calitate de putina vreme. ♦ Care îsi pastreaza noutatea; viu, actual. 4. (Despre aer) Neviciat, curat. ♦ (Despre apa) Adus de curând de la sursa, bun de baut; p. ext. rece. 5. Fig. Curat, pur, neîntinat. 6. Cu forte noi; odihnit. – Din gr. prósfatos.
tânăr, TẤNĂR, -Ă, tineri, -e, adj., s.m. si f. 1. Adj., s.m. si f. (Persoana, p. gener. fiinta) care este, ca vârsta, între copilarie si maturitate, care nu este înca matura. ♢ Loc. adv. De tânar = din frageda vârsta, de timpuriu. 2. Adj. Care apartine sau este caracteristic unui om (sau unui animal) neajuns înca la maturitate. 3. Adj. Care a fost plantat sau a rasarit de putina vreme, care n-a ajuns înca la maturitate; care este format din asemenea plante. Padure tânara. – Lat. •tenerus (= tener).
recent, RECÉNT, -Ă, recenti, -te, adj. Care s-a petrecut, s-a întâmplat, a aparut de curând; care dateaza de putina vreme; nou, proaspat. – Din fr. récent, lat. recens, -ntis.
ieri, IERI adv. În ziua premergatoare celei de azi. ♢ De ~, de alaltaieri de putina vreme; de curând. Mai ~ nu demult; câteva zile în urma. [Monosilabic] /<lat. héri
aproape, APROÁPE1 adv. 1) La o distanta mica; nu prea departe. 2) Cu aproximatie; cam; aproximativ. ~ nimeni. 3) Peste putina vreme. [Sil. a-proa-] /<lat. adprope
proaspăt, PROÁSP//ĂT ~ata (~eti, ~ete) 1) (despre alimente, fructe, legume) Care este facut, dobândit sau recoltat de curând; care n-a fost conservat. Peste ~. 2) (despre plante) Care este rupt de curând; neofilit. Legume ~ete. 3) (despre apa de baut) Care a fost adusa de curând de la sursa (de la fântâna, izvor etc.). 4) (despre aer) Care este lipsit de impuritati; curat. 5) fig. Care este foarte tânar; fraged. 6) Care a aparut de curând; care dureaza de putina vreme; recent; nou. Informatii ~ete. 7) (despre persoane) Care a fost numit de curând într-un post. Ministru ~. 8) Care a capatat forte noi; reconfortat; odihnit. /<ngr. prósphatos
vremelnic, VREMÉLNI//C ~ca (~ci, ~ce) Care dureaza putina vreme; de durata scurta; temporar; provizoriu. /vreme + suf. ~elnic
abia, abiá, adv. – 1. De foarte putina vreme, tocmai (introduce o actiune care tocmai s-a terminat). – 2. Cu greu, anevoie. Mr. avia < Lat. •ad vĭx (Cipariu, Arhiv.., 109; Philippide, Principii, 91; Puscariu, 3; Candrea-Dens., 2; REW 224; DAR); cf. surs. vess, v.sp. abés, avés, v.port. tamalavés. A paragogic este normal cu functii adv., cf. aci(ia), aiure(a), acole(a); este deci inutila explicatia lui Candrea-Dens., care pleaca de la relatii sintactice. Este gresita ipoteza ca s-ar baza pe sl. abije "imediat" (Cihac). – Din rom. provine sas. (d)abja.
curînd, curînd adv. – 1. (Înv.) Fugind. – 2. Peste putina vreme, îndata. – 3. Degraba, repede. – 4. În scurt timp sau într-un viitor imediat sau apropiat. – 5. (Adj., înv.) Rapid, repede. – Mr. curundu, megl. curǫn. Lat. currendo, de la vb. cŭrrĕre, cf. cure (Puscariu 455; Pascu, I, 73; DAR); cf., cu acelasi sens ven. (a)corando, sicil. kurennu, friul. curind, comel. kurén. Dupa Candrea, Éléments, 7, trebuie sa se presupuna var. lat. •currando, pentru a explica fonetismul rom.
  Directoare Web © 2009 dictionar.cc