Dictionar Prima pagina | Contact    









   Definitii pentru ORIZONTAL
orizontal, ORIZONTÁL, -Ă, orizontali, -e, adj. (Despre o dreapta sau un plan; p. ext. despre directia unei miscari) Care are o pozitie perpendiculara pe verticala unui loc. ♦ (Substantivat, f.) Dreapta care este într-o astfel de pozitie. – Din fr., germ. horizontal.
orizontal, orizontál adj. m., pl. orizontáli; f. sg. orizontála, pl. orizontále
orizontal, ORIZONTÁL ~a (~i, ~e) si adverbial Care este paralel cu orizontul. Linie ~a. A plana ~. /<germ., fr. horizontal
orizontal, ORIZONTÁL, -Ă adj., s.f. (Dreapta, plan) paralel(a) cu suprafata unui lichid în echilibru. [Cf. fr., germ. horizontal].
orizontal, ORIZONTÁL, -Ă I. adj. s. f. (dreapta, plan) paralel cu suprafata unui lichid în echilibru. II. adj. referitor la orizont (1). (< fr., germ. horizontal, germ. Horizont, it. orizonte)
  Directoare Web © 2009 dictionar.cc