Dictionar Prima pagina | Contact    









   Definitii pentru Convectie
convecţie, CONVÉCŢIE, convectii, s.f. 1. Miscare ascendenta a aerului, de natura termica sau dinamica. 2. Miscare de ansamblu a particulelor unui fluid. ♢ Convectia caldurii = transmiterea caldurii cu ajutorul curentilor de fluid naturali sau artificiali. Curenti de convectie = miscare pe verticala a partilor unui fluid, determinata de inegalitatea densitatilor acestor parti. Convectie electrica = deplasare macroscopica a unui mediu încarcat cu electricitate. – Din fr. convection.
convecţie, CONVÉCŢIE s. f. 1. deplasare a unei mase de aer în sens vertical. 2. trecere prin câmpuri fluide a curentului electric sau a caldurii, datorita deplasarii particulelor lor componente. 3. (med.) metoda de pierdere a energiei calorice prin deplasarea aerului cald în jurul organului cutanat si înlocuirea lui cu aer rece. (< fr. convection, lat. convectio)
convecţie, convéctie s. f. (sil. -ti-e), art. convéctia (sil. -ti-a), g.-d. art. convéctiei; pl. convéctii, art. convéctiile (sil. -ti-i-)
convecţie, CONVÉCŢI//E ~i f. 1) fiz. Transfer de caldura sau de curent electric care are loc într-un mediu lichid sau gazos, prin deplasarea substantei respective. ~ fortata. ~ naturala. 2) Miscare pe verticala a aerului. ~ în atmosfera. [Art. convectia; G.-D. con-vectiei; Sil. -ti-e] /<fr. convection, lat. convectio, ~onis
convecţie, CONVÉCŢIE s.f. 1. Orice miscare de aer cu directie verticala. 2. (Fiz.) Miscare de ansamblu a particulelor unui fluid. ♢ Convectia caldurii = transmiterea caldurii printr-un corp lichid sau gazos cu ajutorul unor curenti ai fluidului respectiv. [Gen. -iei, var. convectiune, convexie, convexiune s.f. / < lat. convectio, fr. convection].
  Directoare Web © 2009 dictionar.cc