Dictionar Prima pagina | Contact    









   Definitii pentru monobloc
monobloc, MONOBLÓC adj. inv., s. n. (dispozitiv, organ de masina) dintr-un bloc nedemontabil. (< fr., engl. monobloc)
monobloc, MONOBLÓC, (1) adj. invar., (2) monoblocuri, s.n. 1. Adj. invar. Care este constituit dintr-o singura piesa, dintr-o singura bucata. 2. S.n. Dispozitiv, aparat sau sistem tehnic format dintr-un singur bloc nedemontabil. – Din fr. monobloc.
monobloc, monoblóc adj. invar. (sil. -bloc)
monobloc, monoblóc s. n. (sil. -bloc), pl. monoblócuri
monobloc, MONOBLÓC ~uri n. Dispozitiv de masina constând dintr-un singur bloc (care nu se poate demonta). /<fr. monobloc
monobloc, MONOBLÓC adj. invar., s.n. (Dispozitiv, organ de masina) compus dintr-un bloc care nu se poate demonta. [Cf. fr. monobloc].
  Directoare Web © 2009 dictionar.cc - Dictionare