Dictionar Prima pagina | Contact    









   Definitii pentru inchisi
bindisi, BINDISÍ, bindisesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A-i pasa, a se sinchisi de ceva. [Var.: (înv.) bihindisí vb. IV] – Din ngr. beghendízo.
putea, PUTEÁ, pot, vb. II. Tranz. 1. A fi în stare, a avea puterea, a se simti capabil de a înfaptui un lucru. ♢ Loc. adv. Cum poate (sau pot, poti etc.) = pe masura posibilitatilor. ♢ Expr. Cât (sau ce) îi poate (cuiva) capul (sau pielea, cojocul, etc.) = cât (sau ce) este în stare sa faca cineva, ce posibilitati, câta rezistenta are cineva. A nu mai putea (de...) = a) a fi coplesit de un seniment sau de o senzatie puternica; b) (fam.) a nu-i pasa, a nu se sinchisi de ceva sau de cineva. 2. A avea posibilitatea, mijloacele, conditiile necesare sau ocazia de a înfaptui, de a face ceva, a-i fi ceva cu putinta. 3. A exista posibilitatea sau probabilitatea, a fi posibil, a fi cu putinta ca un lucru sa se întâmple. ♢ Expr. Ce (sau când, unde) poate sa fie? = ce (sau când, unde) sa fie? ♢ Refl. impers. Cum se poate sa nu învete? (Loc. adv.) De nu se mai poate (sau cât se poate, cum nu se poate mai mult) = foarte, din cale-afara. (Expr.) Se prea poate = e (foarte) posibil. ♦ (La prez. ind. pers. 3 sg., cu valoare adverbiala) E posibil, e cu putinta. ♢ Loc. adv. Peste poate = cu neputinta, imposibil. Fara doar si poate = neîndoielnic, sigur, precis. 4. A avea voia, dreptul de a face ceva. ♦ Refl. impers. A fi permis sau îngaduit. Se poate intra? 5. A avea motive, a avea justificare, a fi îndreptatit sa faca, sa spuna, sa creada ceva. 6. A fi indicat, nimerit, potrivit, a fi bine sa..., a fi cazul sa, ..; a se cuveni, a se cadea. [Prez. ind. si: (pop.) poci] – Lat. potere (= posse).
dosar, DOSÁR, dosare, s.n. Totalitatea actelor referitoare la o afacere, la o problema, la o persoana; p. ext. învelitoare (de carton) în care se pastreaza aceste acte. ♢ Expr. A închide dosarul = a pune definitiv capat unei actiuni judiciare, unor cercetari, unei anchete fara sa fi ajuns la solutionarea lor în fond; a clasa. A pune la dosar = a) a pune la o parte, a nu da curs (unei cereri sau unui act); b) a nu-i pasa (de ceva), a nu se sinchisi. – Dupa fr. dossier.
sinchiseală, SINCHISEÁLĂ s.f. (Fam.; mai ales în constructii negative) Grija, atentie, consideratie fata de cineva sau de ceva. – Sinchisi + suf. -eala.
sinchisi, SINCHISÍ, sinchisesc, vb. IV. (Fam.; mai ales în constructii negative). 1. Refl. A-i pasa cuiva de cineva sau de ceva, a lua în seama ceva sau pe cineva; a nu ramâne indiferent; a se nelinisti, a se îngrijora. 2. Tranz. (Rar) A incomoda, a deranja, a tulbura. – Din ngr. sinhízo.
culca, CULCÁ, culc, vb. I. 1. Refl. si tranz. A (se) întinde, a (se) aseza în pozitie orizontala (spre a dormi, a se odihni sau a face sa adoarma sau sa se odihneasca). ♢ Expr. (Refl.) A se culca pe-o ureche (sau pe urechea aceea) = a nu se sinchisi de nimic, a fi nepasator. Culca-te sau poti sa te culci pe o (sau pe acea) ureche = ia-ti nadejdea; e în zadar sa mai pastrezi vreo speranta. ♦ Refl. recipr. (Fam.) A avea raporturi sexuale cu cineva. ♦ Tranz. A adaposti peste noapte; a gazdui. ♦ A pune pe cineva sa se întinda sau a se întinde la pamânt cu fata în jos (în cadrul unor exercitii militare). 2. Tranz. A pune, a aseza un obiect, o parte a corpului etc. pe ceva sau pe cineva. 3. Tranz. (În expr.) A culca la pamânt = a doborî; a ucide. ♦ Refl. (Despre plante) A se pleca, a se îndoi spre pamânt. – Lat. collocare.
stingheri, STINGHERÍ vb. 1. a deranja, a incomoda, a încurca, a jena, a stânjeni, a supara, a tulbura, (livr.) a conturba, a importuna, a inoportuna, (rar) a sinchisi, (pop.) a zaticni, (Mold. si Bucov.) a zahai, (înv.) a sminti. (Te rog sa nu-l ~ de la lucru.) 2. a împiedica, a jena, a stânjeni. (Îl ~ în miscari.)
sinchisire, SINCHISÍRE s. v. grija.
sinchisit, SINCHISÍT s. v. grija.
sinchisi, SINCHISÍ vb. v. deranja, incomoda, încurca, jena, stingheri, stânjeni, supara, tulbura.
sinchisi, SINCHISÍ vb. 1. a se îngrijora, a se nelinisti, a-i pasa, (prin Mold.) a bindisi. (Nu se ~ de nimeni.) 2. a (se) interesa, a-i pasa. (Nu se ~ de nimic.)
sinchiseală, SINCHISEÁLĂ s. atentie, grija, interes, preocupare, sinchisire, sinchisit, (pop.) pasare, (înv., în Ban. si Transilv.) câstiga. (Fara nici o ~ pentru ...)
păsare, PĂSÁRE s. v. atentie, frica, grija, interes, preocupare, sinchiseala, sinchisire, sin-chisit, teama, temere.
păsa, PĂSÁ vb. 1. a se îngrijora, a se nelinisti, a se sinchisi, (prin Mold.) a bindisi. (Nu-i ~ de nimeni.) 2. a-l interesa, a se sinchisi. (Nu-i ~ de nimic.)
grijă, GRÍJĂ s. 1. v. îngrijorare. 2. v. prudenta. 3. atentie, vigilenta. (Manifesta multa ~.) 4. atentie, interes, preocupare, sinchiseala, sinchisire, sinchisit, (pop.) pasare, (înv., în Ban. si Transilv.) câstiga. (Fara nici o ~ pentru ...) 5. v. migala. 6. v. protectie. 7. paza, seama, (fig.) mâna. (I l-a dat în ~.)
deranja, DERANJÁ vb. 1. a rascoli, a ravasi, a zapaci, (reg.) a rantui, a rostopoli. (De ce mi-ai ~ hârtiile?) 2. a strica. (Sa nu-mi ~ pieptanatura.) 3. v. defecta. 4. a incomoda, a încurca, a jena, a stingheri, a stânjeni, a supara, a tulbura, (livr.) a conturba, a importuna, a inoportuna, (rar) a sinchisi, (pop.) a zaticni, (Mold. si Bucov.) a zahai, (înv.) a sminti. (Te rog sa nu-l ~ de la lucru; sa nu fie ~ de nimeni.) 5. a perturba, a tulbura. (A ~ linistea cuiva.) 6. v. strica. 7. a se obosi, a se osteni. (Nu era cazul sa te ~ pâna la mine.)
câştigă, CÂSTÍGĂ s. v. atentie, grija, interes, preocu-pare, sinchiseala, sinchisire, sinchisit.
bindisi, BINDISÍ vb. v. îngrijora, nelinisti, pasa, sinchisi.
sinchisi, sinchisí vb., ind. prez. 1 sg. si 3 pl. sinchisésc, imperf. 3 sg. sinchiseá; conj. prez. 3 sg. si pl. sinchiseásca
sinchisi, sinchisí (-sésc, -ít), vb. – 1. A supara, a incomoda. – 2. (Refl.) A se preocupa, a tine seama de. – Var. înv. sinhisi. Mr. sinhisire. Ngr. συγχύζω, aorist σύγχυσα (Tiktin; Bogrea, Dacor., I, 451; Gáldi 252). – Der. sinchiseala, s.f. (preocupare).
  Directoare Web © 2009 dictionar.cc - Dictionare