Dictionar

Prima pagina | Contact    









   Definitii pentru cuvant
cuvânt, CUVãNT, cuvinte, s.n. 1. Unitate de baza a vocabularului, care reprezinta asocierea unui sens (sau a unui complex de sensuri) si a unui complex sonor; vorba. * Cuvânt simplu = cuvânt care contine un singur morfem radical. Cuvânt primitiv = cuvânt care serveste ca element de baza pentru formarea altor cuvinte. Cuvânt compus = cuvânt format prin compunere. Cuvânt derivat = cuvânt format prin derivare. Cuvânt-matca = cuvânt care se afla în fruntea unei articol de dictionar, sub care se grupeaza si se gloseaza toate variantele si expresiile, uneori si derivatele si compusele. * (Lingv.; în compusul) Cuvânt-titlu = cuvântul definit în articolul de dictionar respectiv. * Expr. A nu gasi (sau a nu avea) cuvinte = a nu fi în stare (sub impulsul unor stari afective puternice) sa exprimi ceea ce gândesti. Cu alte cuvinte = a) exprimând acelasi lucru altfel; b) deci, prin urmare, asadar. Într-un (sau cu un) cuvânt = pe scurt, în concluzie, deci, asadar. În putine cuvinte = pe scurt, în rezumat. Cuvânt cu (sau de) cuvânt = fara nici o modificare, exact, fidel. Dintr-un cuvânt = imediat, numaidecât. ♦ Joc de cuvinte = gluma bazata pe asemanarea cuvintelor, calambur. Cuvinte încrucisate = joc distractiv-educativ în care trebuie gasite, pe baza unor indicatii date, o serie de cuvinte astfel aranjate într-o figura geometrica împartita în patratele, încât cuvintele citite orizontal sa aiba o litera comuna cu cele citite vertical. 2. Gând, idee exprimata prin vorbe; spusa. * Cuvânt greu = vorba hotarâtoare; (la pl.) vorbe de dojana, de ocara. Cuvânt introductiv sau cuvânt înainte = prefata, introducere (la o lucrare). Purtator de cuvânt = persoana autorizata sa exprime în mod public pareri care arata punctul de vedere al forului pe care îl reprezinta. * Expr. A pune un cuvânt (bun) = a interveni (favorabil) pentru cineva. În (toata) puterea cuvântului = în întelesul adevarat, pe deplin, cu desavârsire. A taia (sau a curma) cuiva cuvântul = a întrerupe pe cineva din vorba. (Reg.) A începe cuvânt = a începe vorba, a spune. ♦ Subiect de vorba, de povestire, istorisire. 3. Cuvântare, discurs, conferinta. * Expr. A cere (sau a da, a avea) cuvântul (într-o sedinta, într-o adunare) = a cere (sau a da cuiva etc.) dreptul de a vorbi. A lua cuvântul = a vorbi (într-o adunare). A-i lua cuiva cuvântul = a interzice cuiva sa-si mai continue afirmatiile (într-o adunare). 4. Învatatura, îndrumare, sfat: p. ext. dispozitie, ordin. * Expr. A întelege (sau a sti) de cuvânt = a asculta de spusele, de sfaturile cuiva. Cuvânt de ordine = dispozitie data de un superior. 5. Promisiune, fagaduiala: angajament. * Expr. Om de cuvânt = om care îsi tine fagaduielile. Cuvânt de onoare (sau de cinste, de om) = promisiune sau asigurare care angajeaza cinstea cuiva. A(-si) da cuvântul (de onoare) = a se angaja în mod hotarât ca va face cu orice pret ceva. (A crede) pe cuvânt = (a crede) fara a mai controla exactitatea spuselor. A-si tine cuvântul sau a se tine de cuvânt = a-si îndeplini o promisiune facuta. 6. Parere, opinie exprimata: punct de vedere. ♦ Libertate, drept de a revendica ceva. 7. (Mai ales la pl.) Discutie, cearta, ciorovaiala. * Expr. Schimb de cuvinte = discutie aprinsa, cearta, sfada. (Reg.) Nu-i cuvânt = e indiscutabil. 8. Motiv, ratiune, cauza. * Expr. Cu drept cuvânt = pe buna dreptate, la drept vorbind. 9. (Înv.) Stire, veste, informatie: zvon. 10. (Înv.) Întelegere, pact, acord, conventie. 11. (Rar) Facultatea de a vorbi; voce, grai. 12. (În sintagmele) Cuvânt-cheie = a) termen folosit pentru a marca o diviziune într-un catalog (de biblioteca); b) termen al unei unitati frazeologice pe care cade accentul semantic. Cuvânt-vedeta = termen ales din titlul unei lucrari sau al unei publicatii, care foloseste la orânduirea alfabetica a lucrarii în catalogul general sau în catalogul pe materii. 13. (Inform.) Format standard în care se înscriu datele si instructiunile la (mini)calculatoare. – Lat. conventus "adunare, întrunire", conventum "întelegere".
cuvânt, CUVÂNT s. v. acord, aranjament, cauza, combinatie, considerent, contract, conventie, informatie, întelegere, învoiala, învoire, legamânt, mobil, motiv, pact, pricina, prilej, ratiune, stire, temei, tranzactie, veste, vorba, zvon.
cuvânt, CUVÂNT s. 1. termen, vorba, (livr.) verb, vocabula, (pop.) zicere, (reg.) boace, (înv.) glas, grai, limba, parola, vorbire, voroava. (Un ~ nou intrat în limba.) 2. cuvânt imitativ v. onomatopee. 3. (la pl.) v. text. 4. v. conferinta. 5. v. discurs. 6. v. cazanie. 7. v. interventie. 8. cuvânt introductiv v. introducere; cuvânt înainte v. prefata. 9. v. afirmatie. 10. v. angajament. 11. v. glas. 12. v. pretext.
cuvânt, cuvânt s. n., pl. cuvínte
cuvânt, CUV//ÂNT ~ínte n. 1) Unitate de baza a vocabularului constând dintr-un sunet sau un complex de sunete carora le corespund unul sau mai multe sensuri. * Într-un ~ în rezumat; pe scurt. Cu alte ~inte a) altfel spus; b) în concluzie. Joc de ~inte echivoc creat prin asocierea cuvintelor apropiate dupa forma, dar diferite din punct de vedere al continutului. 2) Gânduri, idei exprimate prin vorbe; spusa. * A pune un ~ bun a faceo interventie pentru cineva. ~ introductiv text plasat la începutul unei carti, în care se fac anumite comentarii la carte; prefata; cuvânt înainte. A lua ~ântul a vorbi în fata unui public. 3) Angajament pe care si-l ia cineva; fagaduiala; promisiune. * A-si tine ~ântul (sau a se tine de ~) a îndeplini o promisiune facuta. Om de ~ om ce nu face promisiuni desarte. 4) Punct de vedere particular; judecata; pozitie; considerent; opinie; parere. A-si spune ~ântul. 5) Temei al unei actiuni. * Sub ~ ca... pentru motivul ca... Cu drept ~ pe buna dreptate. /<lat. conventus
cuvant, cuvant cu inalta conotatie religioasa, reprezentand oda pentru marele zeu al invincibilitatii!
cuvant, (CUVANT FOARTE VULGAR), A DA PENISUL CUIVA PENTRU AL SUGE, A SUGE PULA, FELATIA PENISULUI DE CATRE O PERSOANA, A LUA PENISUL CUIVA IN GURA PENTRU AL SUGE.
cuvant, cuvant englezec preluat in limba romana insemnand – a fute, si dute dracu
cuvânt, Cuvânt de analizat: "afuiere" Sursa: "N.D. Nr.3915-94; PROIECTAREA SI CONSTRUIREA CONDUCTELOR COLECTOARE SI DE TRANSPORT GAZE NATURALE 3.6.1.1. Traversarile subterane se executa de regula în acele amplasamente, unde studiile mai sus aratate confirma ca în locul ales, este posibil de a se sapa un sant care sa asigure o îngropare a conductei la cel putin 0,5 m sub zona de afuiere-eroziune a albiei si minimum 1 m sub cota cea mai joasa a talvegului, considerata de la generatoarea superioara a conductei lestate. La traversarea de ape statatoare (lacuri, balti, mlastini, etc.) se admite montarea conductelor pe fundul albiei." Am gasit cuvântul în acest DEX dar fara explicatii. Este sinonim cu "eroziune"ã Trimis de Bara Sebastian din Medias, sebastian.bpersonal.ro
cuvant, cuvant care denumeste indisciplinatii, golanii,in general.in unele cazuri sunt si delicventi
cuvant, cuvant din 6 litere care reprezinta momente vesele
cuvânt, Cuvânt împrumutat din engleza care defineste un bandaj rigid pt imobilizarea unei extremitati lezate (fisura, fractura, ruptura de ligamente)cu ajutorul unui material sintetic mai usor decât gipsul.
cuvant, =cuvant provenit din limba Engleza,munca.
cuvant, Cuvant cu forma diferita si sens asemanator. ex.bucurie=veselie
cuvant, cuvant care exprima regrete si care promite cel ce a savarsit ceva rau ca nu se va mai intampla; regrez; iertare;moment de regret.
cuvant, cuvant care denumeste un drum
cuvant, cuvant derivat din "Organizatia Natiunilor Unite".Organizatie care lupta pentru mentinerea pacii.
cuvant, Cuvant tiganesc folosit in conversatiile tinerilor, avaand sens de ''bun''.
cuvant, cuvant apartinand vocabularului luanistic ce tine de geneza boascai in societatea contemporana romana,insemnand un mod de asemanare a omului cu figurile androgine eminesciene
cuvant, cuvant folosit in biserica baptista,ritual inainte de botezul baptist
cuvant, cuvant de provenienta din limba romo-african. Acest cuvant are un inteles special fol pentru un tigani "a crapa" – "a muri". Cuvant folosit in special in jocurile online de pe internet runescape.
cuvant, cuvant format din ccvcccvc
cuvânt, cuvânt
cuvant, cuvant inteles de o persoana sau mai multe ceva priceput si inteles ce facut corect datorita atentiei
cuvant, cuvant care desemneaza popular penisul
cuvant, Cuvant Vulgar folosit mai ales in ghetouri
cuvant, Cuvant de origine ebraica, plural de EL si ELOHA
cuvant, cuvant folosit de vechiul stat dac si inseamna lup
  Directoare Web © 2009 dictionar.cc