Dictionar Prima pagina | Contact    









   Definitii pentru baston
baston, BASTÓN, bastoane, s.n. Bucata de lemn lunga (cam de un metru) si subtire, de obicei curbata la un capat, care se poate tine în mâna si are diverse utilizari. ♢ Baston de maresal = un fel de baston scurt, purtat de un maresal. ♦ Lovitura data cu aceasta bucata de lemn. – Din it. bastone.
baston, BASTÓN s. v. baton.
baston, BASTÓN s. 1. (reg.) maciuca, (Transilv. si Maram.) macau. 2. toiag.
baston, bastón s. n., pl. bastoáne
baston, BAST//ÓN ~oáne n. 1) Bat lung si subtire, de obicei curbat la un capat, care serveste ca sprijin în timpul mersului. ♢ ~ de maresal baston purtat de un maresal ca semn al demnitatii. 2) Lovitura data cu un astfel de bat. I-a ars câteva ~oane. /<it. bastone
baston, BASTÓN s.n. 1. Obiect în forma de bat sau de ciomag lucrat frumos, folosit de obicei ca sprijin la mers. ♢ Baston de maresal = baston purtat de maresal ca semn distinctiv al demnitatii. ♦ Bat de marimi diferite folosit în gimnastica medicala cu scop corectiv. 2. Piesa cilindrica de metal sau de lemn, care are diferite întrebuintari la bordul unei nave. [< it. bastone].
baston, BASTÓN s. n. 1. obiect în forma de bat, ca sprijin la mers. o ~ de maresal = baston purtat de maresal ca semn distinctiv al demnitatii. 2. bat de marimi diferite în gimnastica medicala cu scop corectiv. 3. bara cilindrica din metal sau lemn, cu diferite întrebuintari la bordul unei nave. (< it. bastone)
baston, baston
baston, Baston de cauciuc, accesoriu din dotarea fortelor de ordine.
baston, bastón (bastoáne), s.n. – Bucata de lemn. – Var. baton, s.n. (bagheta, bucata). Mr. bascune, megl. bastun. It. bastone (sec. XVIII); în dialecte, prin intermediul ngr. μπαστούνι (cf. Ruffini 334) sau tc. bastun. Baton se foloseste aproape exclusiv pentru bucatile de ciocolata, fr. bâton de chocolat.
baston, baston de munte, piolet
  Directoare Web © 2009 dictionar.cc - Dictionare