Dictionar Prima pagina | Contact    









   Definitii pentru atente
atenta, ATENTÁ, atentez, vb. I. Intanz. 1. A face o tentativa criminala, a comite un atentat. 2. Fig. (Urmat de determinari introduse prin prep. "la") A încalca, a nesocoti (un drept, un principiu etc.). – Din fr. attenter, lat. attentare.
patenta, PATENTÁ, patentez, vb. I. Tranz. 1. A acorda (cuiva) o patenta (1); a breveta o inventie. 2. (Înv.) A supune pe cineva la plata unei patente (2). 3. (Tehn.) A aplica unei sârme de otel un tratament termic pentru a-i asigura o rezistenta mai mare. – Din fr. patenter, germ. patentieren.
patentă, PATÉNTĂ, patente, s.f. 1. Drept exclusiv pe care îl are un inventator de a pune în fabricatie si în vânzare produsul inventiei sale; act, diploma prin care se acorda acest drept; brevet de inventie. ♦ Fig. (Ir.) Sistem, procedeu (propriu cuiva). ♦ Certificat, dovada. ♢ Patenta de sanatate = act eliberat conducerii unui vas maritim, la plecarea dintr-un port, prin care se adevereste starea sanitara buna a echipajului. Patenta consulara = scrisoare de acreditare a unui consul. ♦ Drept de a profesa, de a exercita (pe cont propriu) o activitate sau o actiune comerciala. 2. (Înv.) Impozit anual platit de negustori si de liberii-profesionisti; act prin care se confirma plata acestui impozit si dreptul de exercitare a comertului sau a profesiunii libere. [Var.: patént s.n.] – Din fr. patente, germ. Patent.
jargonaut, JARGONAÚT, -Ă s. m. f. creator de jargon nou, care atenteaza la puritatea limbii (în Europa). (< jargon + -naut)
latenţă, LATÉNŢĂ, latente, s.f. (Livr.) Stare latenta. – Din fr. latence.
sensibil, SENSÍBIL, -Ă, sensibili, -e, adj., s.f. I. Adj. 1. (Despre oameni) Care resimte puternic orice impresie fizica sau morala, care are o sensibilitate deosebita. ♦ Care poate fi usor miscat, impresionat; simtitor, emotiv. ♦ (Despre organisme) Care reactioneaza la cea mai usoara excitatie exterioara. 2. (Despre materie, lucruri, fenomene etc.) Care poate fi perceput si cunoscut la nivelul treptei senzoriale a cunoasterii, prin intermediul senzatiei. ♦ (Substantivat, n.) Domeniul lucrurilor sensibile (I 2). ♦ Care se poate usor constata; vadit, simtitor, apreciabil. Temperatura a înregistrat o sensibila scadere. 3. (Despre instrumente, aparate, materiale) Care reactioneaza la cele mai mici variatii ale unor agenti externi. 4. (Despre materiale fotografice) Care are însusirea de a înregistra actiunea luminii sub forma unei imagini latente ce poate fi facuta vizibila prin developare. II. S.f. Treapta a saptea a modurilor major si minor, situata la o septima superioara fata de tonica. ♦ Denumire data acordului construit pe treapta a saptea a modurilor major sau minor armonic. – Din fr. sensible, lat. sensibilis.
criptomerie, CRIPTOMERÍE s. f. prezenta unor caractere ereditare latente, care nu pot fi recunoscute sub aspect fenotipic. (< fr. cryptomérie)
atent, atént adj. m., pl. aténti; f. sg. aténta, pl. aténte
atenta, atentá vb., ind. prez. 1 sg. atentéz, 3 sg. si pl. atenteáza
latent, latént adj. m., pl. laténti; f. sg. laténta, pl. laténte
latenţă, laténta s. f., g.-d. art. laténtei; pl. laténte
neatent, neatént adj. m. (sil. ne-a-), pl. neaténti; f. sg. neaténta, pl. neaténte
patent, patént (care prezinta garantii, evident) adj. m., pl. paténti; f. sg. paténta, pl. paténte
patent, patént (cleste) s n., pl. paténte
patent, patént s. n. /paténta s. f. (brevet de inventie, dreptul de a profesa o meserie), pl. paténte
patenta, patentá vb., ind. prez. 1 sg. patentéz, 3 sg. si pl. patenteáza
patentă, paténta (capsa) s. f., pl. paténte
patenta, A PATENT//Á1 ~éz tranz. 1) (inventii, descoperiri etc.) A recunoaste în mod oficial (prin acordare de patenta); a breveta. 2) (sârme de otel) A supune unui tratament termic (în vederea obtinerii unei rezistente mai mari). /<fr. patenter, germ. patentieren
patenta, A PATENT//Á2 ~éz tranz. (negustori sau liber-profesionisti) A impune la plata unei patente. /<fr. patenter, germ. patentieren
patentă, PATÉNT//Ă ~e f. 1) Document care adevereste dreptul unui inventator asupra inventiei sale; brevet. 2) Certificat pentru dreptul de a face comert sau de a exercita o profesie libera. 3) Impozit anual platit de negustori sau de liber-profesionisti pentru acest drept. [Var. patent] /<fr. patente, germ. Patent
topi, A SE TOP//Í ma ~ésc intranz. 1) A trece din stare solida în stare lichida. 2) fig. A deveni din ce în ce mai putin vizibil, disparând. 3) (despre obiecte supuse actiunii focului) A disparea prin ardere; a se mistui. 4) fig. (despre oameni) A se slei de puteri (sub actiunea unui sentiment puternic sau a unei boli latente). ♢ ~ din picioare (sau vazând cu ochii) a slabi foarte repede. A i ~ cuiva inima a fi cuprins de sentimente chinuitoare. /<sl. topiti
complex, COMPLÉX s.n. 1. Întreg, unitate compusa din mai multe elemente sau parti. ♦ (Constr.) Îmbracaminte de etansare, formata din mai multe straturi izolate. ♢ (Geol.) Complex de strate = succesiune de strate diferite din punct de vedere litologic. 2. (Med.) Idei latente, amintiri refulate care provoaca tulburari neurocerebrale. ♢ Complex de inferioritate = stare psihica în care cineva se simte inferior, persecutat. [Pl. -exe. / < fr. complexus].
patent, PATÉNT1, -Ă adj. (Despre actiuni sau manifestari ale oamenilor) De netagaduit; autentic, evident. [< fr. patent, it. patente].
pool, POOL s.n. Întelegere temporara între întreprinderi privind stabilirea unor preturi comune, a folosirii în comun a unor patente sau a influentarii cursului hârtiilor de valoare. [Pron. pul. / < engl.. pool – asociatie].
preconştient, PRECONSTIÉNT s.n. Ansamblu de procese psihice latente, dar disponibile, care pot fi rechemate în constiinta oricând. [< fr. préconscient].
sociometrie, SOCIOMETRÍE s.f. Ansamblu de tehnici sociologice utilizate în analiza psihosociologica a grupurilor mici, care permit, pe baza de anchete, cunoasterea structurii latente a grupului si, în anumite limite, o terapie sociala a microgrupurilor anormal constituite. [Pron. -ci-o-, gen. -iei. / < fr. sociométrie].
atavism, ATAVÍSM s. n. 1. reaparitie (la unele animale sau plante) a unor caractere ancestrale latente. 2. ansamblu de caractere ereditare. (< fr. atavisme)
patental, patentál, patentála, adj. (înv.; despre salarii, îndemnizatii) care este acordat în virtutea unei patente.
latent, LATÉNT, -Ă adj. Ascuns, care nu se observa, nu se manifesta, dar poate izbucni oricând. [< fr. latent, it. latente, cf. lat. latens < latere – a se ascunde].
patentă, PATÉNTĂ s.f. 1. Drept exclusiv acordat unui inventator sau unei autoritati de a folosi si de a comercializa o inventie, o inovatie etc.; act, diploma care confera acest drept; brevet. ♦ (Înv.) Brevet, autorizatie de a exercita un anumit comert. ♦ Patenta de sanatate = document care se da unui vas la plecarea dintr-un port si prin care se confirma starea sanitara a portului. ♦ (Fig.; ironic) Sistem, procedeu (propriu cuiva). 2. Impozit care se platea în trecut pentru un anumit comert sau o anumita industrie. [< fr., it. patente].
patenta, PATENTÁ vb. I. tr. 1. A acorda (cuiva) o patenta (1); a breveta. 2. A cali un metal în plumb. ♦ A trata termic o sârma de otel pentru a-i da o rezistenta mecanica mare. [< fr. patenter].
patentat, PATENTÁT, -Ă adj. Care a obtinut o patenta; brevetat. ♦ (Fig., peior.; despre oameni si însusirile lor) Notoriu, evident, patent. [Cf. fr. patenté].
patenta, PATENTÁ vb. tr. 1. a acorda (cuiva) o patenta (1); a breveta. 2. (tehn.) a trata termic o sârma sau o banda de otel pentru a-i da o rezistenta mecanica mare. (< fr. patenter, germ. patentieren)
patentat, PATENTÁT, -Ă adj. 1. care a obtinut o patenta; brevetat. 2. (fig.; despre oameni si însusirile lor) notoriu, evident, patent2. (< fr. patenté)
patentă, PATÉNTĂ s. f. 1. drept exclusiv acordat unui inventator, unei autoritati de a folosi si de a comercializa o inventie, o inovatie etc.; act, diploma care confera acest drept; brevet. o ~ de sanatate = document care se da unui vas la plecarea dintr-un port si prin care se confirma starea sanitara a portului. ♢ (fig.) sistem, procedeu (propriu cuiva). 2. (în trecut) impozit care se platea pentru un anumit comert sau o anumita industrie. ♢ licenta (pentru exercitarea unui anumit comert). (< fr. patente, germ. Patent)
pool, POOL PUL/ s. n. 1. uniune monopolista pentru fixarea preturilor, folosirea în comun a unor patente sau influentarea cursului hârtiilor de valoare. 2. ~ metabolic = depozit comun de substante intermediare în metabolism; cantitatea totala disponibila a substantelor de un anumit fel. (< engl. pool)
preconştient, PRECONSTIÉNT s. n. ansamblu de procese psihice latente, disponibile, care pot fi rechemate în constiinta oricând. (< fr. préconscient)
sensibil, SENSÍBIL, -Ă I. adj. 1. cu sensibilitate; care poate fi (usor) impresionat; emotiv. ♢ predispus la anumite boli. ♢ (despre materiale fotogafice) care are însusirea de a înregistra actiunea luminii sub forma unei imagini latente ce poate fi facuta vizibila prin developare. 2. (fil.) care poate fi perceput prin simturi. ♢ (s. n.) domeniul lucrurilor sensibile (2). ♢ care se poate constata usor; evident, simtitor, apreciabil. 3. (despre aparate, instrumente etc.) care indica cele mai mici valori, deosebiri, diferente. II. s. f. (muz.) treapta a saptea a gamei majore sau minore, cu un semiton sub tonica. (< fr. sensible, lat. sensibilis)
sociometrie, SOCIOMETRÍE s. f. ansamblu de procedee utilizate pentru masurarea unor elemente de psihologie sociala a grupurilor mici, care permit cunoasterea structurii latente a grupului. (< fr. sociométrie)
  Directoare Web © 2009 dictionar.cc - Dictionare