Dictionar Prima pagina | Contact    









   Definitii pentru a ispravi
bălai, BĂLÁI, -ÁIE, balai, -aie, adj. 1. (Despre oameni sau parul lor) Blond. 2. (Despre animale) Plavan. ♦ (Substantivat, f.) Nume care se da vacilor sau iepelor albe. ♢ Expr. (Fam.) A întarca balaia = s-a ispravit cu posibilitatea de a profita de slabiciunea sau de munca altuia, s-a terminat cu foloasele usor obtinute. (Pop.) A intrat balaia în sat= s-a luminat de ziua. Ori laie, ori balaie v. laie. – Bal + suf. -ai.
gata, GÁTA adj. invar. (Adesea adverbial) 1. (Despre lucruri) A carui confectionare, construire, realizare s-a îndeplinit; ispravit, terminat, sfârsit. ♢ Haine (de) gata = haine confectionate care se pot cumpara direct din magazin. ♢ Loc. adv. (Pe) de (-a) gata = fara sa munceasca, pe nemuncite, din munca altuia. ♢ Expr. A da gata = a) a ispravi, a lichida ceva; b) a chinui, a distruge pe cineva; c) a zapaci, a ului pe cineva. A veni (sau a sosi) la de-a gata = a profita de ceva facut de altul. ♦ Care a luat fiinta, a capatat existenta. ♦ (Cu valoare de adverb sau de interjectie) Ajunge! destul! 2. Care a facut toate pregatirile pentru ceva; pregatit. ♦ Dispus sa..., în stare sa... 3. Care este aproape sa..., pe punctul de a... – Cf. alb. g a t.
găti, GĂTÍ, gatesc, vb. IV. 1. Refl. si tranz. A (se) îmbraca (frumos); a (se) împodobi. 2. Refl. si tranz. A (se) pregati pentru o actiune, de obicei pentru o deplasare. 3. Tranz. A face, a prepara mâncare (prin fierbere, prajire etc.). 4. Tranz. si intranz. (Reg.) A sfârsi, a termina, a ispravi. 5. Tranz. (Reg.) A omorî, a ucide, a nimici. [Var.: (reg.) gatá vb. I] – Din gata. Cf. alb. g a t i t.
isprăvi, ISPRĂVÍ, ispravesc, vb. IV. 1. Tranz. si refl. A duce sau a ajunge pâna la sfârsit, a face sa fie sau a fi gata; a (se) termina, a (se) sfârsi, a (se) mântui; a (se) înfaptui, a (se) realiza. ♢ Loc. adv. Pe ispravite = aproape de sfârsit, pe sfârsite. ♢ Expr. (Tranz.) Am ispravit! = nu mai stau de vorba! Ispraveste odata! = taci! termina! (Refl.) S-a ispravit = a) ai dreptate, asa e; b) nu mai e nimic de facut. 2. Tranz. A face sa se prapadeasca, sa dispara. ♢ Refl. S-a ispravit cu el. – Din sl. ispraviti.
răzbi, RĂZBÍ, razbesc, vb. IV. 1. Intranz. A-si face drum, a strabate (anevoie), a trece peste piedici; a razbate. 2. Intranz. A ajunge undeva înlaturând obstacolele. ♦ A izbuti, a reusi. ♦ (Despre sunete, zgomote etc.) A se face auzit, a ajunge pâna la... ♦ (Despre mirosuri) A se raspândi. 3. Tranz. A învinge, a înfrânge, a rapune. ♦ ♢ Expr. A razbi (pe cineva) cu bataia = a bate (pe cineva) foarte tare. 4. Tranz. (Despre stari fizice sau sufletesti) A cuprinde, a birui, a coplesi. 5. Tranz. si intranz. A termina, a prididi, a ispravi. – Din sl. razbiti.
fini, FINÍ, finesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A sfârsi, a ispravi, a termina. – Din fr. finir, lat. finire.
epuiza, EPUIZÁ, epuizez, vb. I. 1. Tranz. si refl. A (se) termina, a (se) sfârsi, a (se) ispravi, un bun material (consumând, vânzând etc.). 2. Tranz. A lamuri complet, a discuta în toate amanuntele, a ispravi de studiat o problema. 3. Tranz. si refl. A (se) istovi, a (se) slei, a (se) extenua. [Pr.: -pu-i-] – Din fr. épuiser.
dovedi, DOVEDÍ, dovedésc, vb. IV. 1. Tranz. A arata cu probe, cu argumente, cu marturii existenta sau inexistenta unui fapt, a unei situatii etc.; a demonstra, a proba. 2. Tranz. si refl. A (se) arata, a (se) manifesta, a (se) vadi într-un anumit fel. 3. Tranz. (Pop.) A învinge, a birui. ♦ A întrece, a lasa pe cineva în urma. 4. Tranz. si intranz. (Pop.) A prididi, a razbi; a termina, a ispravi. – Din sl. dovesti (dovedon).
termina, TERMINÁ, términ, vb. I. 1. Tranz. A duce o actiune pâna la capat; a ispravi, a sfârsi. ♢ Loc. adv. Pe terminate = aproape de a se termina, pe sfârsite. 2. Refl. A lua sfârsit, a se încheia. ♦ A avea o terminatie, a se sfârsi în... Cuvântul "masa" se termina cu o vocala. ♢ Expr. (Fam.) A se termina cu cineva, se spune când cineva nu mai are nici o sansa de scapare. [Prez. ind. acc. si: termín] – Din fr. terminer, lat. terminare.
sfârşi, SFÂRSÍ, sfârsesc, vb. IV. 1. Tranz. A duce la capat un lucru, o activitate; a termina, a ispravi; a pune capat la ceva, a încheia, a înceta. ♢ Loc. adv. Pe sfârsite = aproape gata, pe terminate. ♢ Expr. (Intranz.) A sfârsi cu ceva = a nu se mai ocupa cu ceva, a nu mai vorbi de ceva. A sfârsi cu cineva = a rupe relatiile cu cineva, a se supara pe cineva. ♦ A termina de vorbit, a nu mai avea nimic de spus; a încheia cele spuse. ♦ (Reg.) A înfaptui, a realiza. ♦ A consemna pâna la sfârsit; a epuiza. 2. Refl. si intranz. A ajunge la capat, a lua sfârsit, a se termina. ♦ (Despre obiecte) A se termina cu... ♦ Intranz. (Despre oameni) A ajunge într-un anume fel, într-o anumita situatie; (urmat de un infinitiv precedat de prep. "prin") a ajunge sa... Ei sfârseau prin a se convinge. 3. Refl. A-si pierde viata, a se prapadi, a muri. ♢ Tranz. A omorî. 4. Refl. A avea o senzatie de sfârseala, de lesin; a fi istovit, sleit de puteri. – Din sl. sŭvŭršiti.
isprăvi, A ispravi ≠ a începe
termina, TERMINÁ vb. 1. a (se) ispravi, a (se) încheia, a (se) sfârsi, (livr.) a (se) fini, (rar) a (se) epiloga, (pop.) a (se) dovedi, a (se) gata, a (se) gati, a (se) istovi, a (se) mântui, (prin vestul Transilv.) a (se) sculi, (înv.) a (se) savârsi. (A ~ treaba; spectacolul s-a ~.) 2. a finaliza, a ispravi, a încheia, a sfârsi, (înv.) a fini. (A ~ o lucrare începuta.) 3. v. desavârsi. 4. a epuiza, a ispravi, a încheia, a sfârsi, (astazi rar) a slei, (pop.) a gata, a mântui. (A ~ tot ce avea de spus.) 5. v. încheia. 6. v. iesi. 7. a se încheia, a se sfârsi, (înv. si pop.) a se petrece, (înv. si reg.) a se obârsi. (Toate trec si se ~.) 8. v. absolvi. 9. v. solda. 10. v. lichida. 11. v. sfârsi. 12. v. expira. 13. v. consuma. 14. v. înceta.
sfârşi, SFÂRSÍ vb. 1. v. termina. 2. a finaliza, a ispravi, a încheia, a termina, (livr.) a fini. (A ~ o lucrare începuta.) 3. v. desavârsi. 4. v. încheia. 5. a ispravi, a încheia, a închide, a termina. (Sa ~ discutia.) 6. v. conchide. 7. v. iesi. 8. a se încheia, a se termina, (înv. si pop.) a se petrece, (înv. si reg.) a se obârsi. (Toate trec si se ~.) 9. v. absolvi. 10. v. solda. 11. v. lichida. 12. a înceta, a pieri. (Fericirea lui s-a ~.) 13. a se duce, a se încheia, a se termina, a trece. (S-a ~ si vacanta!) 14. v. expira. 15. v. consuma. 16. v. înceta. 17. v. muri. 18. v. extenua. 19. v. lihni.
realiza, REALIZÁ vb. 1. v. executa. 2. a efectua, a executa, a face, a împlini, a îndeplini, a înfaptui, a savârsi, (înv. si pop.) a plini. (Am ~ tot ce mi-ai dat.) 3. a înfaptui, (pop.) a ispravi. (Ce ai ~?) 4. a efectua, a executa, a face, a fauri, a înfaptui, a savârsi. (A ~ o lucrare durabíla.) 5. v. crea. 6. v. desavârsi. 7. a se desavârsi. (S-a ~ ca poet.) 8. v. alcatui. 9. v. concretiza. 10. v. turna. 11. v. obtine. 12. v. aduce. 13. v. inventa. 14. v. ajunge. 15. v. înfaptui. 16. v. fauri. 17. a se înfaptui, a se produce. (Când s-a ~ Unirea?) 18. v. repurta. 19. v. stabili. 20. a obtine, (pop.) a cunoaste, a vedea. (Au ~ unele progrese.) 21. a împlini, a îndeplini, a satisface, (înv.) a plini, (rar fig.) a satura. (I-a ~ dorinta.) 22. a se împlini, a se îndeplini, a se înfaptui, (pop.) a se întâmpla, (înv. si reg.) a se plini. (Prorocirea lui s-a ~.) 23. v. adeveri.
primi, PRIMÍ vb. I. 1. v. încasa. 2. a încasa, a ridica. (Si-a ~ drepturile de autor.) 3. a încasa, a vedea. (N-am ~ chiria de la el de un an.) 4. v. capata. 5. a capata, a dobândi, a obtine, (înv. si reg.) a prânde, (înv.) a ispravi, (fam. fig.) a pupa. (A ~ ceva în dar; a ~ învoire; a ~ ajutorul solicitat.) 6. v. obtine. 7. v. receptiona. 8. v. afla. II. 1. v. admite. 2. v. coopta. 3. a accepta, a admite, a împartasi. (Nu ~ opiniile lui.) 4. v. consimti. 5. v. aproba. 6. v. adopta. 7. v. angaja. 8. v. gazdui. 9. a lua. (L-a ~ în gazda.) III. v. întâmpina.
nimici, NIMICÍ vb. 1. v. distruge. 2. a desfiinta, a distruge, a lichida, a prapadi, (fig.) a topi. (Au ~ pur si simplu totul în calea lor.) 3. v. masacra. 4. a distruge, a potopi, a prapadi, a sfarâma, a zdrobi, a zvânta, (înv. si pop.) a pierde, a rapune, a risipi, (pop.) a ispravi, a zdrumica, (înv. si reg.) a sodomi, (reg.) a litrosi, (prin Transilv.) a potrosi, (înv.) a cura, a nimicnici, a potrebi, a stropsi, a târî, a zdruncina, (grecism înv.) a afanisi, (fig.) a secera, a spulbera. (I-a ~pe dusmani.) 5. a distruge, a rade, a zdrobi, (înv. si reg.) a sparge, (fig.) a pulveriza, a sterge. (Au ~ cetatea dusmana.) 6. v. mistui. 7. a (se) distruge, a (se) prapadi, a (se) strica. (Ploaia a ~ recolta.) 8. a distruge, (fig.) a sfarâma, a ucide, a zdrobi. (I-a ~ toate visurile.)
închide, ÎNCHÍDE vb. 1. v. încuia. 2. a (se) fereca, a (se) încuia, a (se) zavorî. (A ~ o casa, o usa; s-a ~ în casa.) 3. v. astupa. 4. v. obtura. 5. a opri. (A ~ apa, gazele.) 6. v. încheia. 7. v. bloca. 8. v. înfunda. 9. v. împrejmui. 10. v. aresta. 11. a baga, a pune, a vârî. (Îl ~ la arest.) 12. v. cicatriza. 13. a ispravi, a încheia, a sfârsi, a termina. (Sa ~ discutia.) 14. v. întuneca. 15. v. înnora. 16. v. strica.
încheia, ÎNCHEIÁ vb. 1. a (se) închide, (reg.) a (se) îmbumba. (A ~ o haina.) 2. v. îmbina. 3. v. articula. 4. a epuiza, a ispravi, a sfârsi, a termina, (astazi rar) a slei, (pop.) a gata, a mântui. (A ~ tot ce avea de spus.) 5. v. conchide. 6. v. termina. 7. a (se) ispravi, a (se) sfârsi, a (se) termina, (livr,) a (se) fini, (rar) a (se) epiloga, (pop.) a (se) dovedi, a (se) gata, a (se) gati, a (se) istovi, a (se) mântui, (prin vestul Transilv.) a (se) sculi, (înv.) a (se) savârsi. (A ~ treaba; spectacolul s-a ~.) 8. a finaliza, a ispravi, a sfârsi, a termina, (livr.) a fini. (A ~ o lucrare începuta.) 9. v. desavârsi. 10. v. sfârsi. 11. a se duce, a (se) sfârsi, a se termina, a trece. (S-a ~ si vacanta!) 12. v. expira. 13. v. lichida. 14. v. solda. 15. v. contracta. 16. (înv.) a aseza, a lega, a statornici. (A ~ o pace onorabila.) 17. v. perfecta. 18. v. semna.
izbuti, IZBUTÍ vb. 1. a reusi, (frantuzism) a parveni, (înv. si pop.) a ispravi, (pop.) a nimeri, (prin Mold.) a haladui, (Transilv. si Bucov.) a succede, (grecism înv.) a catortosi. (A ~ sa faca un dispozitiv pentru ...) 2. v. prinde. 3. v. reusi.
absolvi, ABSOLVÍ vb. 1. a ispravi, a sfârsi, a termina. (A ~ liceul.) 2. a cruta, a ierta, a scuti, (înv.) a milui, a pardona, a slobozi. (A ~ de o pedeapsa.)
încheia, A ÎNCHEIÁ2 închéi tranz. 1) (adunari, cuvântari, texte etc.) A duce pâna la capat; a sfârsi; a termina; a ispravi. ~ discutia. 2) (coloane, rânduri etc.) A întregi formând partea de la urma. 3) (acorduri, tratate, conventii etc.) A adopta prin semnaturile reprezentantilor; a consimti sa respecte printr-o întelegere reciproca; a contracta. Partile au ~t conventia. ♢ ~ un proces-verbal a fixa un fapt de natura juridica într-un act oficial. 4) A face sa se încheie. /<lat. inclavare
găti, A GĂT//Í ~ésc tranz. 1) (lucruri sau persoane) A face sa devina (mai) frumos, adaugând elemente decorative; a împodobi; a înfrumuseta. 2) A face sa fie gata din vreme; a pregati; a prepara; a orândui. ~ de plecare. 3) pop. A duce pâna la capat; a termina; a sfârsi; a ispravi; a mântui; a încheia. 4) A face printr-o operatie culinara (fierbere, coacere, prajire etc.); a pregati; a prepara. /Din gata
fini, A FIN//Í ~ésc tranz. rar A duce pâna la fine; a termina; a sfârsi; a ispravi; a dovedi; a încheia; a mântui. /<fr. finir, lat. finire
dovedi, A DOVED//Í ~ésc tranz. 1) A adeveri prin dovezi sau prin fapte concrete; a demonstra; a proba; a arata; a atesta. 2) pop. A înfrânge într-o lupta sau într-o întrecere; a învinge; a bate; a dispune; a birui. 3) A lasa în urma; a întrece; a depasi. 4) A duce pâna la capat; a ispravi; a încheia; a termina. 5) (vina) A demonstra prin dovezi sigure. 6) A însemna prin sine; a vadi în mod clar. /<sl. dovesti
birui, A BIRUÍ bírui tranz. 1) (dusmani, adversari etc.) A înfrânge într-o lupta sau într-o întrecere; a bate; a învinge. 2) rar (actiune greu de realizat) A duce la bun sfârsit; a scoate la capat; a ispravi; a termina; a sfârsi; a încheia. 3) fig. (stari, sentimente) A face sa nu se manifeste; a învinge. ~ frica. [Sil. -ru-i] /<ung. birni
sfârşi, A SFÂRS//Í ~ésc tranz. 1) (actiuni) A duce pâna la capat; a ispravi; a termina; a dovedi; a încheia. ♢ A o ~ rau a termina o activitate printr-un esec. 2) pop. A face sa se sfârseasca; a lipsi de viata; a omorî; a ucide; a rapune; a mântui. ♢ ~ cu cineva a) a rupe relatiile cu cineva; b) a omorî pe cineva. /<sl. suvurušiti, svrusiti
aranja, ARANJÁ vb. I. 1. tr. A rândui, a ordona (lucruri, fiinte etc.) ♦ A pune la cale; a ispravi cu bine o actiune, o întreprindere. ♦ (Fig.) A face (cuiva) rau. 2. (refl.) A lua anumite masuri în interes personal. ♦ A se întelege cu cineva, a se pune bine. ♦ A-si potrivi tinuta exterioara, a se gati. 3. tr. A transcrie o bucata muzicala pentru instrumente sau voce. [P.i. -jez, 3,6 -jeaza, 4 -jam, ger. -jând. / < fr. arranger].
consuma, CONSUMÁ1 vb. I. tr. 1. A întrebuinta, a folosi (bunuri sau marfuri). ♦ A întrebuinta pentru hrana; a mânca. 2. A ispravi, a epuiza, a termina. [P.i. consúm. / < lat. consumere, cf. fr. consommer].
odovăi, odovaí, odovaiésc, vb. IV (înv.) a termina, a ispravi.
oteşi, otesí, pers. 3 sg. oteséste, vb. IV (înv.) 1. a se alina, a conteni, a trece (o boala, un necaz). 2. a ispravi. 3. a bate. 4. a rasari (iarba).
sculi, sculí, sculésc, vb. IV (reg.) a ispravi, a termina.
obîrşie, obîrsíe (-íi), s.f. – 1. Izvor, nastere, începutul unui rîu. – 2. Origine, început, provenienta. Sl. obrusi "înaltime, parte superioara" (Miklosich, Slaw. Elem., 33; Cihac, II, 448; Conev 40), cf. ceh. brsina "padure montana". – Der. obîrsi, vb. (a termina, a sfîrsi), din sl. obrušati; obîrsenie, s.f. (sfîrsit, capat). Semantismul der. (ambele învechite) este ciudat, dar depinde de sl., unde obrusi "parte superioara" se percepe cu "parte finala", de unde obrušati "a termina, a ispravi".
sfîrşi, sfîrsí (-sésc, -ít), vb. – 1. A termina, a ispravi. – 2. (Refl.) A se termina, a lua sfîrsit. – 3. (Refl.) A se prapadi, a muri. – Var. savîrsi. Megl. sfasǫs. Sl. sŭvrušiti (Miklosich, Slaw. Elem., 47; Cihac, II, 449). – Der. sfîrsenie, s.f. (înv., terminare, moarte); sfîrsala, s.f. (slabiciune, lesin, terminat, ispravit; s.n., final, moarte); nesfîrsit, adj. (infinit); savîrsitor, adj. (înfaptuitor, fauritor); desavîrsi, vb. (a ispravi; a finisa; a perfectiona); desavîrsit, adj. (perfect, exact).
  Directoare Web © 2009 dictionar.cc - Dictionare