Dictionar Prima pagina | Contact    









   Definitii pentru Original
original, ORIGINÁL, -Ă, originali, -e, adj. 1. (Despre acte, documente, opere artistice si literare, fotografii etc.; adesea substantivat, n.) Care constituie întâiul exemplar, care a servit sau poate servi drept baza pentru copii, reproduceri sau multiplicari; care a fost produs pentru prima oara într-o anumita forma. ♢ Loc. adj. si adv. În original = în forma primara, necopiat; în limba în care a fost scris, netradus. ♦ Care are, prin autenticitate, o valoare reala, de necontestat. 2. (Despre idei, teorii, opere etc.) Care este propriu unei persoane sau unui autor; neimitat dupa altcineva; personal, nou, inedit. ♦ (Despre artisti, scriitori, oameni de stiinta) Care creeaza ceva nou, personal, fara a folosi un model facut de altul. ♦ (Substantivat, n.) Fiinta sau obiect care serveste ca model pentru o opera de arta. 3. (Adesea substantivat) Care iese din comun, neobisnuit, ciudat, bizar; excentric, extravagant. – Din lat. originalis, fr. original.
original, Original ≠ fals, plagiat
original, ORIGINÁL adj., s. 1. adj. autentic. (Document ~.) 2. s. (înv.) matca. (~ al unui act.) 3. s. (FILOL.) (livr.) arhetip. (~ al unei scrieri.) 4. adj. v. adevarat. 5. adj. nou, (livr. fig.) inedit. (Spectacol, procedeu ~.) 6. adj. personal. (Maniera ~ de a scrie.) 7. adj. v. neobisnuit.
original, originál (inedit) adj. m., pl. origináli; f. sg. originála, pl. or originále
original, originál s. n., pl. originále
original, ORIGINÁL1 ~a (~i, ~e) 1) (despre acte, documente, opere de arta, fotografii etc.) Care constituie forma de origine; produs pentru prima oara; servind drept baza pentru copii, reproduceri sau multiplicari. 2) (despre opere, teorii, idei etc.) Care se impune prin valoare irepetabila; de valoare autentica. 3) (despre oameni de arta sau de stiinta) Care realizeaza o opera de valoare irepetabila; producator de opere autentice. 4) Care se caracterizeaza prin trasaturi putin obisnuite; iesit din comun; neobisnuit; curios. /<lat. originalis, fr. original
original, ORIGINÁL2 ~e n. 1) (în opozitie cu copie) Exemplar initial unic care constituie originea unei opere de arta sau a unui act scris. 2) (în opozitie cu traducere) Lucrare în limba de origine (în care a fost scrisa). 3) (în opozitie cu varianta) Manuscris în forma prezentata de autor. /<lat. originalis, fr. original
original, ORIGINÁL, -Ă adj. 1. (Despre acte, opere literare si artistice; adesea s.) Care nu este facut dupa nici un model, care constituie primul exemplar; care a fost produs pentru prima oara într-o anumita forma; primitiv; autentic. ♦ În original = în forma primara; necopiat; netradus. 2. (Despre idei, teorii etc.) Care a fost spus pentru prima data de cineva, care apartine în întregime cuiva; nou. ♦ (Despre creatori de arta, de poezie etc.) Care scrie, compune, creeaza ceva cu totul nou, personal. 3. (adesea s.) Neobisnuit; extravagant, bizar; excentric. [Cf. lat. originalis, fr. original].
original, ORIGINÁL, -Ă adj. 1. (despre acte, opere literare si artistice; si s. n.) primul exemplar; produs pentru prima oara într-o anumita forma; primitiv, autentic. o în ~ = în forma primara, neimitat, necopiat; netradus. 2. spus pentru prima data de cineva, care apartine în întregime cuiva; nou, inedit. ♢ (despre artisti, scriitori etc.) care creeaza ceva cu totul nou, personal. 3. (si s. m. f.) iesit din comun, neobisnuit; extravagant, bizar; excentric. (< fr. original, lat. originalis)
  Directoare Web © 2009 dictionar.cc - Dictionare